De ce mergem la scoala?

Aici cresc Montessori

Voi vorbi aici despre cuvintele lui Adele Diamond, cercetator stiintific care conduce Laboratorul de Dezvoltare Cognitiva si Neurostiinte din cadrul University of British Columbia, Canada. Adele Diamond a scris un articol pe care l-as numi articol-manifest despre care e de fapt scopul invatamantului si cum ar trebui sa arate un invatamant modern.

Ea spune citez, traducere din engleza, «Daca dorim cele mai bune rezultate academice, cea mai eficientă cale de a ajunge la asta este, împotriva intuiţiei, nu aceea de a ne concentra exclusiv pe invatarea academica, ci de a adresa dezvoltarea sociala, emotionala si fizica a copilului ».

Mai spune de asemenea ca scopul educatiei nu este memorizarea de date, iar evaluarea exclusiva prin teste standardizate poate face mai degraba rau decat bine. Daca suntem de acord ca succesul depinde în proporţie de 90% de atitudine şi efort şi doar în proporţie de 10% de abilitati, atunci scopul educatiei ar trebui sa fie acela de a dezvolta atitudinea de a face si increderea in sine a elevilor.

Daca dorim să avem copii capabili de rationamente clare, gandire critica si rezolvare creativa a problemelor, atunci scoala ar trebui sa le dea oportunitatea de a exersa si imbunatati aceste aspecte.

Daca dorim pentru copiii nostri sa devina cetateni responsabili, trebuie sa le dam oportunitatea de a face lucruri in acest sens.

Educatia trebuie sa fie holistica, sa adreseze atat corpul cat si mintea, caci omul e in aceeasi masura minte şi corp, comportament emotional şi comportament social.

Adele Diamond arata ca functiile executive de baza, ca memoria de lucru si controlul inhibitor, inclusiv controlul atenţiei sunt cele pe care se construiesc funcţiile executive mai complexe, ca flexibilitatea cognitiva, gandirea critica, rezolvarea creativă de probleme si rationamentele stralucitoare, toate acestea fiind controlate de cortexul prefrontal. Aceste funcţii executive sunt afectate in caz de stres emotional, ca si în cazul în care fizicul nu e în formă – nu ne miscam, nu dormim suficient. Sistemele neuronale responsabile de funcţiile motorii si cognitive sunt în mare masură aceleasi. Creierul nu face distinctia arbitrara minte-corp.

Adele Diamond mai vorbeste si despre importanţa lui « a face » pentru a invata, inca de la varste foarte fragede. Invatarea activa (centrala in filosofia Montessori) este esentiala si poate compensa si profita de lipsa abilitatii de « a sta nemişcat », in mod natural si sanatos intalnita la copii. Invatarea activa implica întregul corp si toate simturile, dand oportunitatea acumularii de cunostinte si abilitati atat celor care invata cu precadere auditiv sau vizual sau kinstezic.

Conform unor experimente făcute de Aronson in 1999, elevii au succes atunci când li se spune că alţii ca ei au reuşit să facă sarcina respectiva si au rezultate foarte proaste atunci cand li se spune ca altii ca ei nu au reusit, desi cele 2 sarcini sunt aproape identice.

Asteptarile profesorilor cu privire la elevii lor au efecte puternice asupra asteptarilor elevilor despre ei insisi. Conform unor studii stiintifice, asteptarile profesorului cu privire la realizarile elevilor sunt cel puţin la fel de importante ca bagajul de cunostinte al profesorului la respectiva materie.

Pentru ca elevii sa doreasca sa invete, sa isi construiasca increderea in sine, nu livrarea unor lectii perfecte este cheia, ci livrarea oportunitatilor de a realiza lucruri pe care le consideră dificile.

Pentru că credem in aceste lucruri, am decis să înfiinţăm Scoala Monterra. Pentru ca a creşte Montessori inseamnă a creşte în acord cu potenţialul maxim la fiecărei fiinţe umane.

Ramona Oros, Consilier școlar, Psiholog și Psihoterapeut, Profesor Montessori 6-12 ani – diplomă AMS

–––––––––

Sursă: Diamond, A. (2010). The evidence base for improving school outcomes by addressing the whole child and by addressing skills and attitudes, not just content. Early Education and Development, 21, 780-793. NIHMS249662

 

 

Distribuie acest articol:

Facebook
LinkedIn