Practic, în nici o altă etapă a vieții omul nu mai înregistrează atât de multe progrese ca în primul an de viață. Dacă am compara abilitățile adultului cu cele ale copilului, adultului i-ar trebui zeci de ani pentru a dobândi ceea ce copilul reușește în perioada 0-3 ani.
La vârsta de 1,6 – 3 ani (etapa de creșă) copilul face primul pas către comunitate. Mediul pregătit Montessori se concentrează pe nevoile copilului la această vârstă: mișcare, limbaj şi dobândirea independenței fizice funcționale– capacitatea copilului de a duce singur la bun sfârșit acțiuni cotidiene și dezvoltarea abilităților potrivite vârstei. Cadrul de libertăți și limite constructive oferă experiențe şi oportunități de creștere, dar și ocazii din care copilul învață că este un membru valoros al comunității. La Monterra creăm un spațiu sigur de explorare pentru copil, un cadru de siguranță fizică și emoțională.
Cum arată ziua unui copil în comunitatea 1,5 – 3 ani? Ce poate învăța? Cum arată socializarea unui copil de 2 ani? Iată cum arată o zi din viața Alexandrei.
Prin activitățile zilnice și interacțiunea cu adulții (care îi susțin și le transmit încrederea lor), copiii învață să își controleze mai bine propriul corp, își dezvoltă autodisciplina, exersează luarea de decizii și dobândesc tot mai multă independență în ceea ce privește îngrijirea personala. Scopul este să poată face lucruri pentru sine, în conformitate cu capacitățile vârstei.
Pentru copiii de 1-3 ani apa acționează ca o forță irezistibilă: îi atrage și-i intrigă, ținându-i ocupați și concentrați perioade îndelungate de timp. Uneori, în combinație cu o lavetă sau cu un burete are efecte terapeutice și calmează rapid plânsul 
.
Tot în acest mediu se pun bazele ideii de comunitate, prin crearea unei atmosfere constructive, în care sunt promovate respectul și colaborarea – în timp acestea devin în mod natural reciproce și copiii se ajută în mod spontan.
Așadar, ce achiziții dobândesc copiii în mediul Montessori în perioada 1,5 – 3 ani?
Independența (cel mai important beneficiu) în mediul Montessori
Copilul învață să facă singur lucruri precum:
- să mănânce cu tacâmuri, să bea din pahar, să se servească singur cu apă, turnându-și singur din carafă în pahar
- să se spele pe mâini
- să se îmbrace / dezbrace parțial sau integral
- să se încalțe
- să pună lucrurile la locul lor
- să-și pregătească singur o gustare ușoară. Exemple: tăierea unei banane, stoarcerea mandarinei pentru a-și pregăti un suc, felierea mărului sau a oului fiert.
- să participe la punerea și strângerea mesei
- să se îngrijească de el și de mediul înconjurător: udarea plantelor, aranjarea florilor în vază, spălarea mesei, a vaselor, folosirea mopului, a măturii sau a ustensilor de grădinărit.
Dezvoltarea concentrării
Mediul Montessori pentru grupa de vârstă 1-3 ani este bogat în activități de viață practică atractive și interesante, concepute special pentru a atrage atenția naturală a copilului. Copiii sunt capabili să se concentreze perioade lungi de timp atunci când activitatea este liber aleasă și răspunde nevoii interioare. Materialele și activitățile Montessori invită copilul la repetiție, ceea ce facilitează concentrarea și învățarea. Perioadele de concentrare pot atinge chiar și 15 minute la 1–3 ani, cu mult peste media obișnuită.
Dezvoltarea motricității fine și grosiere
Exemple de activități:
- turnarea apei dintr-un recipient în altul
- frecarea cu peria, lustruirea, storsul buretelui
- pulverizarea apei pe geam, oglindă sau frunzele plantelor
- introducerea de obiecte în găuri potrivite
- mers, cățărat, împins sau ridicarea obiectelor mai grele
Activitățile de viață practică nu inspiră înspre un rol “academic”, însă adevărul este că ele contribuie la dezvoltarea creierului pentru citit și la pregătirea mânii pentru scrisul ulterior. Au, bineînțeles, și importante beneficii în plan psihologic, conducând la creșterea încrederii și a stimei de sine. Copilul se simte capabil, valoros și pregătit să se implice cu sens în viața familiei sau a comunității din care face parte.
Dezvoltarea limbajului în mediul Montessori
În primii 3 ani de viață se pun bazele limbajului vorbit, o explozie a acestuia petrecându-se în jurul vârstei de 2 ani. Într-o clasă Montessori, adulții încurajează exprimarea liberă prin întrebări deschise la care copilul să aibă posibilitatea să răspundă nu doar prin da sau nu. Atunci când oferim vocabular nou, izolăm cuvintele și repetăm de 2-3 ori, vorbind clar și rar. Denumim obiectele corect, evitând diminutive sau vocabular stâlcit, de bebeluș. Aria de limbaj are un loc bine delimitat într-o clasă Montessori, cu o mare varietate de materiale menite a stimula vocabularul și cunoașterea încă de la această vârstă fragedă.
Dezvoltarea emoțională a copilului în perioada 1-3 ani
Într-un mediu Montessori autentic:
- Copilul este tratat cu respect, blândețe și afecțiune. Gesturile mici și fine în relaționare pot avea un imens impact pozitiv asupra stării de bine a copilului: când îi vorbim, ne coborâm la înălțimea lui, facem contact vizual și îi acordăm întreaga noastră atenție; îl întrebăm dacă este de acord să-i oferim o îmbrățișare, nu-i invadăm spațiul personal și nu presupunem că avem automat permisiunea să-l atingem; îl întâmpinăm cu zâmbet dimineața când intră în clasă, îi întindem mâna în semn de salut și ne exprimăm bucuria de a-l vedea.
- Nu există pedepse sau recompense, ci doar consecințe naturale – dacă copilul refuză să se îmbrace într-un timp rezonabil, va sta mai puțin afară deoarece va veni vremea mesei de prânz.
- Adulții de la clasă ajută copilul să-și înțeleagă emoțiile și să le numească. Toate emoțiile sunt acceptate, însă nu și toate comportamentele. Rolul adultului este de a modela în permanență comportamentul social dezirabil și de a însoți copilul în acest proces de cunoaștere și adaptare în societatea în care tăiește.
- Adultul pune limite sănătoase, cu fermitate și blândețe și este acolo pentru copil, prezent și conștient. “Nu te voi lăsa să lovești dulapul, se poate strica. Te voi lua de mână și ne vom îndepărta până vei reuși să te oprești.” Consecvența atitudinii adultului este atât de valoroasă “Voi face asta de fiecare data când voi observa că lovești dulapul”.
- Copilului i se permite să greșească, să simtă frustrare, tristețe sau supărare. Pentru o dezvoltare emoțională sănătoasă, aceste trăiri au nevoie să-și găsească loc în viața copilului și să fie acceptate în primul rând de adult. Dacă, cu cele mai bune intenții, mereu salvăm copilul de la experiențe care impică suferință sau disconfort, punem în loc, fără să vrem, obstacole în procesul lui de creștere și devenire. Mai devreme sau mai târziu, aceste sentimente vor apărea, iar copilul nu va știi cum să le gestioneze sau înțeleagă.
Dezvoltarea ordinii și a disciplinei interioare
Mediul Montessori este calm, organizat, previzibil, iar acest lucru îl ajută pe copii să pună lucrurile la loc și să trateze cu respect materialele. Astfel, punem bazele autodisciplinei, nu a disciplinei impuse.
Încredere în sine autentică
Pentru că li se permite să exploreze în mod liber și să aleagă singuri activitățile, să lucreze în ritm propriu, fără comparații, fără etichete, copiii dezvoltă:
- sentimentul că „pot face singur”
- curajul de a încerca lucruri noi
- autonomie și independență
- sentimentul că “eu contez, munca mea are valoare”
Abilități sociale sănătoase în mediul Montessori
Copiii învață:
- să aștepte rândul
- să observe alți copii
- să interacționeze natural
- să respecte spațiul de lucru al altcuiva
- să pună limite și sa spună “Stop! Nu-mi place”
Din experiența noastră de creștere Montessori din anul 2010, copiii care parcurg ciclul de creșă, chiar și numai pentru un an, sunt adesea:
- mai independenți
- mai calmi
- mai concentrați
- mai încrezători și siguri pe ei
- mai avansați în limbaj și motricitate
Monica Ciobotaru, Educator Montessori 0-3 ani, diplomă AMI
