Ca părinte, ce mă aștept de la un mediu de creșă?

Aici cresc Montessori

Ce mă aștept de la un mediu de creșă: îngrijire sau educație? În principiu, ca părinte îmi doresc ca al meu copil să fie bine îngrijit, adică să mănânce bine, să fie schimbat de haine ori de câte ori are nevoie, să i se schimbe scutecul la timp, să fie în siguranță și să fie fericit. Ce înseamnă fericit la vîrsta de creșă? Înseamnă nu plângă mult și, de preferat, după perioada de acomodare să vină la creșă cu bucurie.

Dezvoltarea copilului între 0 și 3 ani: Dincolo de simpla îngrijire la creșă

La o primă privire, pare că mediul de creșă este foarte mult despre îngrijire, nu despre educație. Și că este despre foarte multe lucruri care i se întâmplă pe pilot automat copilului, fără ca el să participe – este schimbat, este hrănit, este ridicat, este purtat etc.

Și totuși, ce știm despre dezvoltarea copilului de la naștere la 3 ani? Știm (și aceasta este o temă centrală în orice curs Montessori autentic) că pe lângă fiecare experiență pe care o are, copilul de această vârstă absoarbe, simultan cu faptele din realitatea concretă (sunt schimbat, sunt hrănit) și atitudinea emoțională a adultului (care sunt emoțiile și gândurile mele, ca adult, care însoțesc aceste gesturi)?

Schimbarea scutecului la creșă și stima de sine a copilului

Să luăm un fapt care pare banal: schimbarea unui scutec. Ca să ne facem o idee despre importanța acestui gest aparent banal, ajută să avem o imagine de ansamblu: în medie, de la naștere la 2 ani, copilul experimentează schimbarea scutecului de peste 3.000 de ori. Are 3.000 de experiențe. În cazul în care continuă cu scutecul până la 3 ani (ceea ce nu recomand, dar este un alt subiect) copilul trece prin această experiență de peste 4.300 ori. O cifră foarte mare, nu?

Suntem suma experiențelor noastre de viață. Ce vrea să zică această frază complicată? Copilul absoarbe, laolaltă cu experiența, atitudinea adultului. Cum arată asta concret?

Ca adult, ori de câte ori schimb scutecul copilului, am o anumită poziționare mentală și emoțională:

Pfuu, ce urât miroase caca, să schimbăm scutecul – copilul înțelege, implicit, că produsul corpului său este rușinos: oare ce zice asta despre corpul lui propriu-zis?

Vino aici, ia telefonul și uită-te la filmuleț cât îți schimb eu scutecul – copilul înțelege că schimbatul scutecului nu este treaba lui, este treaba adultului, copilul are alte chestii de făcut, deși este vorba totuși despre corpul lui (?!)

Iar ai făcut pe tine, ce să mă mai fac, hai la schimbat – un mesaj de umilire care, repetat de multe ori, poate afecta stima de sine

Stai aici să te schimb! Copilul este alergat prin casă pentru a fi prins ca să i se schimbe scutecul. În final, adultul îl ține cu forța, pentru că trebuie schimbat. Mesajul pentru copil: deși este corpul meu, adultul poate să facă lucruri cu forța, împotriva voinței mele, la adresa corpului meu.

Metoda Montessori la creșă: educație pentru viață, cu respect pentru copil

Putem face ceva diferit? Da, într-un mediu Montessori schimbatul scutecului este parte dintr-un proces de invitație și colaborare cu copilul. Nu este ceva ce i se întâmplă copilului din afară, ci este un proces în cadrul căruia copilul este co-participant. Iată cum ar putea arăta asta:

Observ că scutecul tău este ud, ai nevoie de un scutec curat.

Uite, ia loc pe scaunel. Așa îți poți da jos cracul de la pantaloni. Vrei să încerci tu cu celălalt?

Acum poti să te ridici. Eu trag dintr-o parte, tu din cealaltă – hai să dai jos scutecul cel ud. Îți aduci aminte unde punem scutecele murdare?

Aduci tu un scutec curat din dulap? Îl găsești acolo unde e semnul tău.

În regulă, ia loc, întâi un picior, apoi celălat.

Uite, pantalonii de pe tine erau uzi – du-i tu te rog în zona de uscat. Știi de unde să iei o pereche curată?

Este îngrijire sau educație? Este mai greu sau mai ușor? Cu siguranță, este mult mai rapid să schimbi ca adult copilul pe pilot automat fără să-l implici pe el și este mai rapid să îi schimbi scutecul în timp de atenția lui este distrasă de un ecran.

În același timp, suntem suma experiențelor noastre de viață.

De la naștere la 2 ani, avem ca părinți și îngrijitori 3.000 de ocazii în care să-i spunem copilului:

Corpul tău este doar al tău și îți aparține.

Tu ești o persoană competentă și am încredere în tine!

Sunt aici să îți arăt cum se fac lucrurile: cum poți să te îmbraci și să te dezbraci, cum poți să îți schimbi scutecul până la momentul la care vei putea face asta tu însuți; până atunci colaborăm împreună pentru a face asta.

Totul dintr-o poziție de încredere, respect și cooperare.

 

Anca Trifu, Fondator și Director Monterra, Educator Montessori 0-3 ani, diplomă AMI

Distribuie acest articol:

Facebook
LinkedIn