“Normalizarea” copilului este un concept specific Montessori care îi surprinde și nedumerește pe părinți deoarece aceștia îl asociază cu ideea că un copil ar trebui standardizat sau chiar forţat să se conformeze. Nimic mai departe de adevăr.
În realitate normalizarea copilului în Montessori nu se referă nicidecum la acest aspect ci descrie procesul care are loc în clasele Montessori, cel de dezvoltare normală a copilului și a abilităților acestuia. Aflat într-un mediu potrivit lui și având libertarea de a se dezvolta conform nevoilor sale interioare, copilul învață să se concentreze, își rafinează controlul și precizia, interiorizează regulile și devine independent și responsabil. Se ajunge astfel la starea de echilibru și armonie a unui individ împlinit, capabil să se autoeduce – la ceea ce pedagogia Montessori numește ”normalizare”.
Dr. Montessori a observat că acesta este un model comportamental care apare oriunde în lume, independent de cultura din care face parte copilul, țara în care s-a născut sau alți factori similari și astfel a ales acest cuvânt tocmai din dorința de a sublinia faptul că este un proces firesc și că toți copiii din lume au aceste calități (nu reprezintă o caracteristică aparte destinată doar unui grup select). Termenul de normalizare a fost împrumutat de ea din domeniul antropologiei și se referă la ”un membru al societății care își aduce propria contribuție”.
Scopul final al pedagogiei Montessori este de a ajuta copilul să își dezvolte adevăratul potențial, independent de constrângerile societății în care trăiește, prin dobândirea abilității de a se concentra intens, prin disciplină, motivație interioară puternică și activitate liber asumată. Normalizarea este punctul în care copilul atinge independența, auto-disciplina și pacea interioară iar acesta este dezideratul educației Montessori și centrul a tot ceea ce ne dorim pentru copiii noștri, ca viitori adulți fericiți. Din acest motiv acest proces aparte în dezvoltarea copilului este considerat esențial în metoda Montessori, Maria Montessori afirmând că este “cel mai important rezultat al muncii noastre” (”Mintea absorbantă” 1949). Tot ea declara că semnul suprem al succesului unui pedagog Montessori este momentul în care copiii lucrează și se gestionează ca și cum el nu ar fi prezent. Atunci întreaga clasă este normalizată :D.
Alina F.
