Scopul intocmirii unui astfel de raport este de a inregistra si a evalua dezvoltarea din punct de vedere academic si social a fiecarui copil in parte, dar si de a stabili obiectivele pentru perioada care urmeaza.
Exista doua tipuri de rapoarte de progres pe care il aplic copiilor din gradinita: formatul cu lista de materiale aferente fiecarei arii tematice si raportul narativ de final de an. Raportul privind lucrul cu materiale il completez pe masura ce copilul primeste prezentari individuale, practica si ajunge sa stapaneasca obiectivele propuse prin intermediul materialelor. Acest tip de raport este relevant pentru pedagog, care isi structureaza discutiile privind progresul fiecarui copil in parte in intalnirile individuale cu parintii acestora. Nu intotdeauna aleg sa folosesc acest tip de raport in intalnirile cu parintii, deoarece in unele momente poate sa para irelevant: perioada in care copilul practica lucrul cu materiale pentru a-si insusi obiectivele poate sa fie intinsa iar parintilor sa li se para a fi mult prea indelungata pentru a-i putea aprecia activitatea.
Raportul narativ de final de an ofera parintilor un sentiment de satisfactie pe masura ce castiga mai multa incredere in capacitatile academice, sociale si emotionale ale copilului. Acesta ofera o descriere mai detaliata a muncii si a alegerilor pe care le face copilul in activitatile sale. Un astfel de raport vorbeste despre sentimental pe care ar trebui sa-l capete fiecare parinte: “educatorul imi intelege si se preocupa de copilul meu”. In acest raport, pedagogul vorbeste despre felul in care se contureaza personalitatea fiecarui copil: despre independenta, initiative, responsabilitate, incredere, constiinta sociala, cooperare, concentrare. Pentru a transmite o imagine cat mai veridica asupra activitatii copilului, pedagogul utilizeaza un limbaj bine gandit, centrat pe elementele pozitive ale diverselor initiative.
Raportul de final de an incepe cu comentarii pozitive. Fiecare copil, indiferent de provocarile care ni le releva, are calitati deosebite. Aceste calitati ar putea fi “capul de afis” al raportului. Ca parinte sunt fericita sa stiu ca pedagogul pe care l-am ales a fi insotitorul copilului meu in momentul debutului pe plan social si academic are ganduri frumoase si apreciative despre acesta. De asemenea, acest tip de abordare “indulceste” abordarea situatiilor putin mai dificile, daca acestea exista.
Limbajul folosit in rapoartele de progres ar trebui sa reflecte limbajul folosit in salile de clasa: in loc de a spune “nu alerga”, pedagogul Montessori foloseste mai degraba “te invit sa folosesti picioarele pentru a merge”. Acelasi lucru este valabil si in rapoartele de progres. In loc de a spune ”Magda vorbeste cu prietenii ei tot timpul”, putem spune “Magda este foarte interesata in a-si contrui relatii sociale cu colegii ei.” In loc de a spune “Laura se intrerupe in mod constant din lectiile individuale pe care i le predau”, spun “Laura este in etapa de invatare a focusarii atentiei in timpul lectiilor”.
In rapoartele mele nu urmaresc doar “imbracarea” descrierii unor comportamente mai dificile in cuvinte frumoase. E un nou mod de a privi si de a descoperi frumusetea naturii umane pe care vi-l recomand cu multa caldura si incredere.
Ce-ar fi sa incercati ?
In loc de a spune… pedagogii Montessori ar folosi:
Sare de la o activitate la alta… este in etapa de constientizare a folosirii timpului in mod constructiv.
Interval scurt de atentie… devine tot mai focusat in timpul perioadelor de lucru.
Nu functioneaza la intregul potential… Are mare potential si este de lucru pentru atingerea acestuia.
Nu urmeaza instructiunile/ directiile date… este in perioada de acceptare a directiilor exterioare.
Nu respecta materialele/ spatiul de lucru… Este in perioada de invatare pentru a avea grija de materiale si a spatiului de lucru.
Este neatent… Invata sa se concentreze asupra muncii lui.
Este iresponsabil… Isi rodeaza simtul responsabilitatii.
Numai bine!
Magda Crihan, Profesor Montessori 3-6 ani și 6-12 ani, diplomă AMI
