De ce gradiniță Montessori

Maria Montessori a pus bazele metodei care îi poartă numele acum aproximativ 100 de ani, fiind un pionier al educației timpurii. Ea a observat copiii: ce îi atrage, cum reacționează la diverși stimuli, care sunt condițiile care îi fac să se dezvolte favorabil și s-a lăsat îndrumată de ei. Așadar, principiile pe care le-a enunțat Maria Montessori nu sunt teorii abstracte, ci rezultatul direct al unei bogate experiențe concrete. Strategiile ei de predare și descoperirile legate de psihologia copiilor au revoluționat educația copiilor din întreaga lume. 

Un element fundamental al acestei metode este că abordează copilul în totalitatea sa şi îl vede ca pe o persoană care învaţă în mod natural şi e interesată de progresul său. Abordarea este holistică și urmărește dezvoltarea pe toate planurile: este o metodă pedagogică profund umană, se preocupă în mod esențial (pe lângă transmiterea unor informații academice) de bunăstarea emoțională a copilului și integrarea acestuia în societate.

Metoda Montessori s-a răspândit rapid pe tot globul și este considerată astăzi un reper în ceea ce privește principiile educației moderne.

Sistemul de educație a fost testat și îmbunătățit peste 100 de ani, pe toate continentele.

Știai că fondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, fondatorul Amazon, Jeff Bezos, membrii casei regale din Marea Britanie, scriitorul Gabriel Garcia Marquez, chef Julia Child, scriitoarea Anne Frank sunt doar câteva dintre personalitățile care au fost educate în sistem Montessori?

Grupele Montessori sunt formate din copii cu niveluri de vârstă diferite pe o plajă de 3 ani pentru a permite copiilor o experienţă socială variată.

În pedagogia Montessori există un proces continuu de adaptare a mediului la copil. Un aspect cheie al acestei pedagogii este activitatea cu sfârşit deschis care permite copilului să exploreze şi dezvoltă gândirea creativă. Munca devine direcţionată din interior şi se bazează pe interesul propriu.

Rutina unei clase Montessori este foarte bine cunoscută de copii; fiecare lucru are locul lui, fiecare activitate are timpul său. Copiii se simt în clasa Montessori ca într-o casă, fapt ce le permite să lucreze singuri şi cu minimă implicare din partea adulţilor timp de trei ore în programul de dimineaţă; ei sunt capabili să aleagă singuri: materialele cu care vor să lucreze, dacă doresc să îi observe pe ceilalţi copii, dacă doresc să se alăture şi să lucreze împreună cu alţi copii, dacă vor ca pur şi simplu să ia o pauză după o perioada de concentrare.

Educatoarea ghidează şi urmăreşte tot acest proces, asemeni unui dirijor invizibil, rezultatul fiind imaginea unei clase de 25-30 de copii de vârste variate lucrând în linişte, folosind voce de interior, mişcându-se liber, graţios şi siguri prin clasă, fiecare în ritmul său, ca un stup de albine zumzăind mulţumit.

Studiile științifice recente asupra capacităţilor cognitive, sociale şi emoţionale ale copiilor validează principiile şi vin în completarea viziunii Montessori asupra copilului. Astăzi, munca Mariei Montessori este continuată de Asociația Internațională Montessori (AMI), înființată chiar de ea în 1929, pentru a continua tradiţia şi a urmări implementarea corectă a principiilor Montessori.

La începutul anilor 2000, numărul estimativ de școli Montessori la nivel global era de 22.000 (sursa https://montessori-ami.org/news/2021-annual-report ).

De ce Monterra?

De ce Montessori?

Ce este Montessori?

Principii Montessori validate științific