A vedea lucrurile din unghiul celuilalt este un pas către a îi arăta că îl respecti, îl asculti si îl întelegi – atunci când există o situatie conflictuală dorinta firească este ca celălalt să trateze cu respect si întelegere si punctul nostru de vedere. Este însă mai usor să ne dorim ca ceilalti să vadă lucrurile din unghiul nostru decât ca noi să întelegem perspectiva celorlalti si desi empatia este o componentă de bază a acestei abilităti, ea nu este suficientă. Este nevoie și de control inhibitor (capacitatea de a ne bloca propriile sentimente si idei pentru a le întelege pe ale celorlalti ), flexibilitate cognitivă (puterea de a vizualiza o situatie din mai multe unghiuri) și reflectie (analiza și comparația dintre gândirea noastră și a celuilalt).
În primii ani de viată această abilitate de a întelege perspectiva celorlalti pune bazele învătării complexe. Copiii descoperă ce gândesc ceilalti si informatiile dobândite se adaugă bagajului de cunostinte, ajutându-i să anticipeze ceea ce se va întâmpla în viitor. De asemenea, studiile au arătat că cei care ajung să vadă lucrurile si din perspectiva celuilalt se vor integra mai bine la grădinită si că există legături directe între această abilitate si capacitatea de a citi, deoarece în lectura cuvintelor este esentială întelegerea modului în care functionează limbajul iar acest lucru este strâns legat de perspectiva celorlalti, de ce gândesc ei.
Ellen Galinsky propune o serie de actiuni pentru a exersa si îmbunătăti această abilitate, ele regăsindu-se și în cadrul activităților propuse la Monterra:
1. Exemplul propriu
Copiii care se simt ascultați și înțeleși își vor însuși mai rapid această abilitate. Cu toate acestea, nici pentru adulți nu este ușor să blocheze propriile reacții, mai ales în momentele de stres, de aceea e nevoie de exercițiu și consecvență.
Educatoarele au inevitabil acest rol de persoana de referință, al carui exemplu copiii îl urmăresc. Dezvoltarea personală și îmbunătățirea abilităților de comunicare ale acestora reprezintă o preocupare continua în metoda Montessori. În plus, la Monterra se implementează principiile ESPERE în relația cu cei mici.
2. Lecții despre comportamentul în societate
A le explica celor mici comportamentul în societate este la fel de important cu a îi încuraja să fie independenți. Ne petrecem cea mai mare parte din viață fiind într-o comunitate sau alta, însă adesea nu ne punem problema dacă și cum să îi învățăm pe copii ”să fie” cu ceilalți, să ”construiască punți” către ei.
În pedagogia Montessori aceste lecții se numesc foarte frumos și potrivit ”grație și curtoazie”.
3. Sentimentul că sunt recunoscuți și înțeleși
Copiii din viața cărora lipsesc adulți care să îi înțeleagă și sa le arate că ”îi cunosc” vor avea dificultăți în a interacționa cu alte persoane la maturitate. Sunt multe modalități prin care le puteți arăta că îi înțelegeți și toate încep prin a vă pune în locul lor și a încerca să vă dați seama cum arată lumea pentru ei (uneori ajută să vă coborâți la nivelul lor pentru a privi la propriu lucrurile așa cum le-ar vedea el :D). Câteva metode potrivite sunt:
- Repetiția a ceea pare că vrea să comunice ”Îți este foame”
- Descrierea a ceea ce vedeții (asemeni unui comentator sportiv) ”Ai aruncat mingea până în capătul celălalt al curții”
- Întrebările ”Ți-a plăcut cartea citită? De ce?”
- Confirmarea sentimentelor ”Știu cum te simți”
Comunicarea asertivă profesor-elev este caracteristică mediului Montessori. La Monterra se folosește ESPERE în comunicarea cu copiii și sunt considerate fundamentale următoarele valori în ce priveste relația cu ei: acceptare, respect, competență, prietenie.
4. Folosiți momentele de zi cu zi pentru a vorbi despre perspectiva altora
Cea mai bună modalitate de a învăța această abilitate este de a vorbi despre ea. Studiile indică faptul că nu este suficientă o discuție teoretică, ceea ce pare să facă diferența este experiența cotidiană, interacțiunea cu diferite tipologii umane și răspunsuri personalizate în funcție de ce gândesc cei mici.
La Monterra, rezolvarea conflictelor și problemelor de zi cu zi se face cu implicarea adecvata a copiilor. Aceste momente devin ocaziile perfecte pentru aplicarea în practică a discuțiilor teoretice despre ce înseamnă prieten, cum se comunică sentimentele, ce pot simți alții când spunem anumite lucruri.
5. Jocurile de rol
Acestea le permit copiilor să înțeleagă ce simt alte persoane, să interpreteze diverse roluri privind o situație din mai multe unghiuri. Ca adulți, atunci când ne pregătim pentru o înâlnire importantă (de exemplu) adesea exersăm mental în prealabil câteva scenarii posibile – aceasta este varianta noastră de jocuri de rol.
Deși curicula Montessori nu include jocuri de rol (poate cu excepția învățării grației și curtoaziei), la Monterra acestea sunt introduse prin activități extracuriculare ca piese de teatru interactive, ore de dezvoltare personală etc.
Alina F.
–––––––––
Sursă: “Mind în the making: the seven essential life skills every child needs” – Ellen Galinsky
