Una dintre lecturile recomandate în mediul Montessori este ”Understanding the Human Being – The Importance of the First Three Years of Life” scrisă de Silvana Quattrocchi Montanaro, M.D. Clar structurată și ușor de citit, cartea tratează dezvoltarea copiilor, acoperind subiecte ca perioada prenatală, alăptarea, independența, limbajul, implicarea tatălui ș.a.m.d., atât din punctul de vedere al unui profesionist Montessori (în prezent se ocupă de pregătirea asistenților Montessori) dar și din cel al unui medic (chirurg cu specializare în psihologie).
Autoarea descrie cele șase tipuri de nevoi umane care se regăsesc în orice persoană și pe baza cărora se pot trasa principalele cerințe pentru o viață împlinită, una în care fiecare individ să își poată dezvolta adevăratul potențial și să fie fericit. Apărute pe rând de-alungul istoriei omenirii, toate sunt prezente în noi, fiecare având cerințele proprii. Pentru a deveni un om pe deplin dezvoltat, complet, este esențial ca în dezvoltarea personală să ținem cont de toate aceste laturi, acordându-le egală atenție:
1. Homo faber (faber= muncitor)
Acesta este omul care își foloseste activ mâinile, profitând la maxim de instrumente sale fizice. Homo faber marchează începutul unei noi ere deoarece mâinile (ghidate de inteligență) sunt în fapt posibilitatea de a remodela mediul înconjurător și, implicit, primul pas spre umanizare. Partea aceasta a naturii umane este încă prezentă în oricare dintre noi. În continuare simțim o nevoie interioară de a ne folosi mâinile și a ne modela mediul în care trăim în funcție de necesitățile personale. O astfel de muncă oferă o imensă satisfacție interioară și ne transformă în participanți activi la făurirea istoriei civilizației umane.
2. Homo sapiens (sapiens = înțelept)
Este latura ființei umane care se apleacă asupra vieții, reflectând la natura ei. Adresarea unor probleme filosofice ca ”cine sunt, ce fac, încotro mă îndrept” este specific umană. Așa cum o indică și numele lor (sophia=înțelepciune și philo=iubitor), filosofii sunt iubitori ai înțelepciunii, persoane încercând să găsească sensul vieții și să înțeleagă lumea în care ne aflăm.
3. Homo religiosus (religiosus=religios)
Întrebările filosofice de mai sus duc la observarea logicii și ordinii care guvernează tot ce ne înconjoară. Înțelegem astfel că există o desfășurare implacabilă a lucrurilor, independent de existența noastră. Conștientizarea faptului că suntem participanți la cursul major al vieții, fără ca noi să fi creat tot ce ne înconjoară, reprezintă aspectul religios al vieții. Religia poate lua orice formă, elementul de bază fiind o atitudine de admirație și umilință în fața minunilor lumii în care ne aflăm.
4. Homo ludens (ludens = joacă)
Ne îmbogățim viața când facem lucruri care nu sunt esențiale pentru supraviețuire: artă, muzică, dans etc. Nu sunt necesare și reprezintă o alegere liberă, doar pentru plăcerea pe care ne-o dau, aducându-ne bucurie și posibilitatea comunicării (deoarece adesea sunt activități sociale). Deși de obicei sunt considerate opusul muncii, în realitate ele presupun efort și muncă, scopul fiind diferit.
5. Homo politicus (politicus=politic)
Orice civilizație ajunge la un moment în care cetățenii ei au nevoie de libertate de opinie, exprimându-și dorința de a participa la deciziile legate de viețile proprii. Libertatea politică este o valoare esențială, pentru care au luptat nenumărați oameni de-alungul istoriei. Nu ne dorim să fim observatori pasivi, fără a ne putea exprima opinia privitor la cele mai importante momente, dimpotrivă, demnitatea noastră ne cere să fim informați, să avem posibilitatea de a alege cea mai bună cale și să ne asumăm responsabilitatea pentru alegerea făcută.
6. Homo concors (con=împreună și cor=inimă)
Este latura care își dorește să elimine barierele dintre toate ființele umane, făcând apel la natura noastră comună și necesitățile identice. Recunoaștem că fiecare persoană aduce ceva diferit umanității și din acest motiv vom fi cu toții mai bogați dacă vom colabora într-un mod pașnic și prietenos. Suntem uniți prin faptul că suntem o singură omenire pe o singură planetă, cu toții responsabili în mod egal pentru pentru bunăstarea lumii în care trăim.
Este interesant de observat că fiecare dintre noi ascunde atâte posibilități de exprimare a ego-ului personal, în situații diferite. Complexitatea ființei umane este uimitoare și dezvoltarea noastră psihică relativ similară cu cea fizică (situația este asemănătoare cu cea în care nu se dezvoltă un membru fizic). Este nevoie ca toate acestea laturi să se afle într-un echilibru perfect pentru a avea sănătate fizică și psihică, mai precis avem în permanență nevoie de activități fizice, să ne folosim mintea, să putem aprecia miracolul vieții, să ne folosim o parte din timp pentru lucruri ce ne produc bucurie și ne aduc libertate, să avem putere politică și să conviețuim în pace și armonie.
În evoluția personală putem urmări aceste nevoi ale minții umane și împlinirea lor, putând interveni oricând pe întreg parcursul vieții pentru a obține echilibrul perfect. Acesta nu rezultă doar din dezvoltarea tuturor acestor laturi ci și din modul în care acestea funcționează împreună. Abordarea Montessori consideră că lumea exterioară este o oglindire a lumii interioare și că doar atunci când individul este echilibrat și în armonie cu mediul în care trăiește se vor putea rezolva numeroasele probleme care ne înconjoară, de aceea este nevoie de o formă de educație care să integreze toate aceste aspecte. Scopul final este creșterea calității vieții și atingerea împlinirii personale.
Alina F.
