Al patrulea plan de dezvoltare (și ultimul ) este unul de consolidare, mult mai stabil decât perioada dominată de tulbulențe a planului anterior. Intervalul de vârstă 18-24 este intervalul maturității, al ”minții specializate”.
Tânărul adult își alege locul în lume, răspunzând unor întrebări ca ”Cine sunt eu? Ce pot oferii lumii?”. Acceptă responsabilitatea de a deveni membru al societății și dorește să se exprime pe sine ca parte integrantă a comunității în care trăiește. Își caută propriul drum în viață (o ilustrare a propriei conștiințe) și decide domeniul dorit pentru studiile aprofundate și specializarea ulterioară. La acest nivel nu se mai vorbește despre perioade senzitive, ci despre ”pasiuni”, o constantă pentru întreaga perioadă a vieții și reper pentru calea aleasă profesional și nu numai. Dorește să devină un membru productiv al societății, prin activități care să răspundă pasiunilor și abilităților proprii.
Este intervalul dobândirii independenței complete prin alegerea unei cariere și mutarea de acasă – tranziția către adultul complet. Individul este deja format însă își conturează independența (în special cea economică) – un cumul al experiențelor dobândite în primele trei planuri. Ordinea și concentrarea sunt interiorizate (disciplina interioară) iar tânărul înțelege că maturitatea înseamnă libertatea de a lua decizii dar și asumarea consecințelor propriilor acțiuni, responsabilitate. El descoperă că adevărata învățare are loc prin experiențe personale (eșecuri și reușite) și că acțiunile sale ca memebru ai societății implică și asumarea consecințelor acestora.
În acest al patrulea plan de dezvoltare apare nevoia de a susține în mod pozitiv evoluția omenirii prin propriile alegeri în viață . Un individ care a parcurs cu succes planurile de dezvoltare, devenind un tânăr adult împlinit și normalizat, își dezvoltă în acest ultim plan și puterea spirirtuală și va căuta ca prin alegerile sale să răspundă și nevoii de a contribui la o lume mai armonioasă. Aceasta este cheia de boltă a educației pentru pace promovată de Maria Montessori (”copilul este atât o speranță cât și o promisiune pentru umanitate”), care considera că educația este cea care poate construi pacea. Maturitatea dobândită în urma educaței propuse de ea presupune ca, dincolo de exprimarea sinelui ca parte integrantă a societății, misiunea personală aleasă în viață să contribuie la binele omenirii. În opinia ei, tânărul adult va ajunge la înțelegerea inflenței proprii asupra civilizației, a faptului că fiecare persoană aduce ceva diferit umanității și că suntem cu toții responsabili în mod egal pentru pentru bunăstarea lumii în care trăim. Va realiza că suntem cu toții mai bogați dacă vom colabora într-un mod pașnic și prietenos. ”Individul poate deveni ființa umană ale cărei aspirații transced tentațiile avantajelor materiale ale puterii și posesiei; o ființă umană care a atins un nivel înalt al conștiinței și responsabilității poate contribui la binele umanității” – Camillo Grazzini – “The four Planes of development”
Alina F.
………………
Articole relevante:
Cele patru planuri de dezvoltare
Al patrulea plan de dezvoltare
