Educația între 6 și 12 ani nu este o continuare directă a primului plan de dezvoltare, deși este construită pornind de la această bază. După vârsta de 6 ani mintea absorbantă este înlocuită de mintea conștientă (sau rațională) și perioadele senzitive nu mai reprezintă principala sursă a motivației interioare, fiind înlocuite de rațiune și imaginație. Copilul este interesat de ordinea ideilor, repetiția nu mai este atractivă, învățarea se produce acum prin stârnirea imaginației și a curiozității. Pe baza achizițiilor din primul plan de dezvoltare creierul are abilitatea de a lucra cu idei abstracte și acesta este intervalul în care se produce trecerea din concret în abstract.
Setea de cunoaștere este imensă și aceasta este adevărata perioadă a lui “de ce?”. Copilul din al doilea plan de dezvoltare nu mai este mulțumit doar să știe despre lucrurile din jurul său, el vrea să afle și de ce sunt cum sunt, la ce folosește faptul că sunt într-un anumit mod și nu altul. Apar întrebările filosofice, este pregătit și dornic să afle totul despre totul. Îl interesează în special lumea si rolului omului în societate și dorește să exploreze cultura și comunitatea din care face parte.
Marea schimbare față de primul plan de dezvoltare este preferința pentru lucrul în grupuri – nevoia stringentă de a colabora, de a fi parte a unui grup. Maria Montessori a observat că la acest orizont de vârstă copiii nu mai sunt ființe solitare, iar învățarea socială are un rol major. Copilul arată un interes crescând pentru ceilalți, dezvoltând competențele și abilitățile necesare pentru a gestiona relațiile cu ei. Preferă lucrul în echipă și este foarte importantă apartenența la grup. Își construiește propria rețea socială, descoperindu-și locul ca parte integrantă a societății. Se distanțează de familie, afirmându-și independența emoțională.
Al doilea plan de dezvoltare este dominat de perioada senzitivă pentru imaginație, fiind vârsta la care apar poveștile, fantezia și misterul, motiv pentru care învățarea la acest nivel este cu mult mai eficientă dacă provoacă imaginația și stârnește curiozitatea. Copilul este fascinat de extraordinar, iar subiectele legate de Univers și vastitatea lumii îi par misterioase și irezistibile. În această etapă educația are rolul de a îi deschide lumea în fața ochilor, oferindu-i copilului posibilitatea de a explora până unde îl conduce curiozitatea (ajungând să aprecieze și să se mire în fața totalității cunoașterii). Copilul se lansează în proiecte grandioase, cu pasiune și determinare, iar acest lucru duce la dezvoltarea responsabilității și a respectului față de munca susținută.
Recomandările Mariei Montessori pentru mediu pregătit din această etapă se referă la educația cosmică (subliniază interdependența dintre subiecte), posibilități de învățare cât mai vaste (semințele cunoașterii și marile povești), bogăție culturală, numeroase oportunități de învățare socială și explorarea lumii din afara claselor de școală prin activitățile de tip going out. Apar proiectele ”mari”, ambițioase fie în ceea ce privește timpul necesar pentru ducerea lor la bun sfârșit sau ca nivel de complexitate.
Acest plan este și o perioadă senzitivă pentru etică și moralitate. Copilul este preocupat de echilibrul bine-rău, de reguli și păstrarea dreptății. Își caută repere morale. Învață observându-i pe adulții din viața sa, iar aceștia devin model de comportament dezirabil. Judecă și își crează propria opinie despre cei din jur, căutând adevărul și corectitudinea, testând reacțiile adulților și codul moral al acestora. Admiră poveștile cu eroi (din nou, pasiunea pentru extraordinar) care izbândesc în cele din urmă în lupta dintre pozitiv și negativ, luptând pentru lucrurile în care cred. La rândul său își dezvoltă o conștiința civică: observă injustiția și dorește să intervină, vrea să afle ce poate face, cum poate ajuta și susține o cauză care îl preocupă (este perioada potrivită pentru proiecte de voluntariat, târguri caritabile etc.).
La finalul acestei etape copilul este senin, cu un sentiment de apartenență, prețuire de sine și a proprii valori, în deplină armonie cu lumea exterioară. Capacitatea nou dobândită de a judeca situații, de a privi lucrurile prin prisma ideii de cauză și efect, de a analiza contextul, îl ajută să descopere realitatea. Începe să își formeze formeze personalitatea – un proces de durată a cărui bază se conturează în acest al doilea plan de dezvoltare.
Alina F.
………………
Articole relevante:
