De cele mai multe ori cei mici nu au mecanismele necesare pentru a recunoaște și acționa în concordanță cu nevoile propriului corp iar lipsa somnului are efecte vizibile asupra comportamentului lor. Părinții descoperă (prin experiențe repetate :D) că un copil care nu a dormit suficient își gestionează foarte greu starea de oboseală și irascibilitate. Motiv pentru care ora de somn și lipsa somnului sunt subiecte în jurul cărora se învârt numeroase conversații și griji, însă somnul nu se rezumă la acest aspect și nu reprezintă doar modalitatea prin care putem preveni potențialele crize de temperament ale celor mici – dimpotrivă, studiile recente în acest domeniu arată faptul că somnul este esențial pentru dezvoltarea fizică, emoțională și cognitivă și că tulburările de somn sunt importante prin prisma consecințelor pe care le au asupra dezvoltării organismului. Odihna insuficientă îi afectează mai mult pe copii decât pe adulți – ei au nevoie de o durată mai mare de somn, dezvoltarea lor mentală și fizică fiind accelerată. Din acest motiv, chiar și o modificare mică poate avea efecte semnificative.
Există o legătură directă între necesarul de somn pentru fiecare vârstă și diferitele probleme pe care lipsa acestuia le poate aduce (obezitate, oboseală, depresie cronică, hipertensiune, lipsa atenției și a concentrării, probleme de memorie etc.). American Academy of Sleep Medicine (AASM) oferă următoarele recomandări legat de numărul orelor de somn potrivite în funcție de vârstă, afirmând că că nu doar numărul de ore de somn contează, ci și intervalul orar acoperit (ora la care copilul merge la culcare) și calitatea somnului:
- 4-12 luni: 12-16 ore de somn
- 1- 2 ani: 11-14 ore de somn
- 3- 5 ani: 10-13 ore de somn
- 6-12 ani: 9-12 ore de somn
- 13-18 ani: 8-10 ore de somn
Ora de culcare
Există o legătură directă evidentă între ora de culcare și durata somnului, însă lucrurile sunt ceva mai complicate: opinia populară conform căreia un copil culcat cu o oră mai devreme se va trezi cu o oră mai devreme este contestată de rezultatele studiilor, și iată doar câteva exemple: copiii între 7 și 11 ani culcați cu o oră mai devreme față de ora lor obișnuită de somn (timp de cinci zile la rând) au dormit cu o medie de 27 de minute în plus în fiecare noapte iar adolescenții cu o oră fixă de somn (22.00) au dormit în medie cu 40 de minute mai mult decât cei care aveau doar obligația de a se culca ”înainte de miezul nopții”. În plus, numeroase cercetări au demonstrat faptul că atunci când un copil se culcă mai târziu are nevoie de mai mult timp pentru a adormi și va avea un somn mai agitat.
Ora de culcare aleasă influențează nu doar durata totală a somnului ci și tipul de somn, oferindu-i copilului posibilitatea de a beneficia mai mult de somnul numit NREM (somnul fără mișcări oculare rapide), un somn mai adânc în timpul căruia se refac rezervele de energie, crește cantitatea de sânge trimisă spre mușchi și țesuturi, se consolidează memoria și se secretă hormonii de creștere și dezvoltare (cu rol în reglarea proceselor biologice ale organismului), tot atunci crescând și producția de proteine fără de care nu este posibilă dezvoltarea armonioasă. Al doilea tip de somn este REM (cu mișcări oculare rapide) și ajută la dezvoltarea de circuite neuronale și maturarea cortexului. Cercetările au arătat că deși organismul trece prin cicluri de câte 90 de minute din fiecare, rația de NREM și REM se schimbă pe măsură ce trece noaptea, în favoarea celui din urmă, indiferent de ora de culcare.
Un efect cumulat al somnului insuficient și orelor de culcare târzii este faptul că ridică riscul de obezitate și diabet la copii (are legătură cu producția de hormoni și metabolismul). Un studiu realizat pe un grup de copii de 5 ani a dovedit că probabilitatea de a deveni obezi a crescut cu 50% la cei care care adormeau după ora 21.00, spre deosebire de cei care se culcau înainte de această oră. Mai mult, legătura între ora de culcare și obezitate este atât de puternică încât nu este influențată major de durata somnului (chiar dacă timpul de somn este identic, ora de culcare întârziată crește riscul de obezitate).
Privarea de somn
Unul dintre motivele pentru lipsa somnului la copil este atât de dificil de detectat este faptul că ei reacționează diferit. Adulții obosesc, își încetinesc reacțiile, își pierd energia, în timp ce copiii devin în mod paradoxal din ce în ce mai agitați și plini de energie. Din acest motiv este posibil ca unii dintre copiii diagnosticați cu ADHD să sufere în realitate de tulburări de somn. Un studiu realizat pe un grup de 2500 de copii între 6 și 15 ani confirmă faptul că privarea de somn predispune la hiperactivitate, impulsivitate și agresivitate, toate acestea fiind simptome tipice ADHD. De asemenea, numeroase studii analizează modul în care privarea de somn influențează dezvoltarea cardiovasculară, sănătatea mentală, imunitatea…
În lista sa, AASM indică și principalele probleme ce pot apărea în lipsa unui somn de calitate, subliniind faptul că somnul contibuie la îmbunătățirea funcțiilor imune, reglarea memoriei și a stărilor emoționale (influențând comportamentul social):
- 1- 2 ani: dificultăți de concentrare, comportament agresiv
- 3- 5 ani: probleme legate de dezvoltarea limbajului, stocarea amintirilor
- 6-12 ani: risc crescut de obezitate și cresterea rezistenței la insulină
- 13-18 ani: probabilitate crescută de suferi accidentări în timpul activităților sportive și cresterea rezistenței la insulină
Performanțele academice și comportamentul social
Poate cele mai surprizătoare rezultate sunt cele care analizează rezultatele academice și comportamentul copiilor în funcție de somnul acestora. Mai multe studii au fost dedicate acestui subiect, iată pe scurt câteva rezultate: copiii de 7-11 ani care s-au culcat mai devreme cu o oră timp de cinci zile consecutiv au fost descriși de cadrele lor didactice (fără să știe de modifiările efectuate în programul lor de somn) ca fiind mai puțin impulsivi și nervoși ca de obicei iar un studiu similar indică faptul că doar după patru nopți în care o serie de copii între 8 și 12 ani s-au culcat cu o oră mai devreme, memoria lor pe termen scurt, memoria de lucru și atenția le-au crescut considerabil comparat cu cele ale unor copii culcați cu o oră mai târziu. Toate aceste modificări au impact pe termen lung: copiii de doi ani care au mers la culcare mai devreme au dovedit un risc scăzut cu 62% de a avea probleme de atenție și cu 82% de a avea manifestări agresive la vârsta de 8 ani.
Unul dintre cele mai interesante experimente, un test cu rezultate extrem de vizibile, a fost efectuat pe un grup de copii de 8-11 ani, a căror oră de culcare uzuală era 21.00 (o medie de 10 ore de somn pe noapte). În primă fază, timp e șase zile, acestora li s-a permis să se culce la ce oră doresc (nu mai mult de 23.00), ora de trezire rămânând cea normală, pentru a putea ajunge la școală. Desigur, majoritatea au ales să stea cât mai mult, iar a doua zi erau obosiți, adormiți, lipsiți de concentrare :D. În a doua fază a experiementului, care a durat tot șase zile, copiii s-au culcat mult mai devreme, la 19.30 (cu oră în plus față de ora de culcare uzuală), beneficiind astfel de 11 ore de somn pe noapte.
Pentru a observa impactul mai profund al acestor schimbări, pe parcursurl testului ei au fost supuși unor teste psihologice și cognitive: la finalul primei faze ele indicau faptul că vârsta mentală medie a copiilor scăzuse de la 10 ani la 7 ani iar după cea de-a doua fază, același șir de teste psihologice și cognitive a indicat o creștere a vârstei mentale la 12 ani.
Echipa Monterra
