Deoarece se apropie sezonul vacanței și al călătoriilor în familie, ne-am gândit să abordăm subiectul siguranței în zonele aglomerate (plajă, parc de distracții etc.), pentru a îi învăța pe cei mici ce pot face atunci când se rătăcesc. Copiii nu au în mod nativ cunoștințele potrivite pentru astfel de evenimente și este nevoie să li se explice din timp și să li se arate prin jocuri de rol și explicații detaliate ceea ce pot face în diferite cazuri.
Pentru a preveni totuși astfel de incidente stabiliți împreună cu ei o limită dincolo de care să nu se poată îndepărta. Copiii sunt curioși și au tendința să plece de lângă noi, însă cât de departe e ”prea departe”? Fie că doriți să nu vă dea drumul la mână sub nicio formă sau că este suficient să rămână în raza vizuală, important este ca această regulă să fie clară pentru toată lumea înainte de a porni la drum. De asemenea, pentru măsuri de siguranță suplimentară, pe lângă trecerea numărului de telefon și a altor date importante pe un ecuson sau bilet (chiar pe interiorul brățării în cazul diferitelor locuri care au astfel de brățări la intrare), o variantă utilă este să le faceți o fotografie cu telefonul chiar înainte de a intra într-un loc aglomerat, pentru ca în caz de urgență să aveți o fotografie cât mai recentă cu copilul, în hainele purtate în acele momente.
Dacă totuși s-a pierdut, regula importantă e să aștepte în ultimul loc în care ați fost împreună. Să nu se miște din acel punct, să nu pornească în căutarea adulților dar să vă strige pe nume (preferabil numele din buletin, vă va atrage mai repede atenția decât un ”mama” sau ”tata” strigat într-o mulțime plină de alți copii zgomotoși).
Este important să îi comunicați din timp care sunt persoanele în care ar putea avea încredere și cum să le identifice. Și îi puteți oferi câteva precizări suplimentare: este în regulă să fie nepoliticos și să spună NU dacă i se pare că o situație îl pune în pericol și întotdeauna este nevoie ca orice cerință sau ofertă din partea unui adult să fie mai întâi aprobată (confirmată) de părinți. De apelat ar putea apela de exemplu la un polițist, un angajat al locului în care vă aflați (purtând uniforma respectivă) sau o mamă cu copii – când mergeți împreună în oraș puteți exersa abilitatea lui de a recunoaște și a stabili persoanele cărora li s-ar putea adresa dintr-o mulțime.
Un alt detaliu de stabilit în prealabil este ce anume să le spună acestor persoane, ce informații să furnizeze astfel încât acestea să îl poată ajuta cu adevărat. Începând cu propoziția cheie ”m-am pierdut” (adulții din jur este posibil să nu realizeze că este un copil pierdut și să nu se ofere să îl ajute) până la numele complet, o eventuală descriere a membrilor familiei (sunt cu mama și sora mea mai mică)… învățați-l care sunt informațiile importante. Nu presupuneți că va ști ce să facă, este foarte probabil să se sperie și să se panicheze, de aceea jocurile de rol și discuțiile în prealabi se pot dovedi extrem de utile. este bine să aibă toate informațiile utile scrise într-un loc sigur (nu foarte vizibil, protejat de apă) și să știe să le arate la nevoie (număr de telefon, nume cmplet, adresă, detalii medicale dacă este necesar etc.).
Desi este o situație la care preferăm cu toții sa nu ne gândim, măsurile luate pentru a preveni astfel de situații și a ajuta copilul să le gestioneze se pot dovedi salvatoare, de aceea recomandăm să stabiliți din timp astfel de planuri de siguranță.
Echipa Monterra
