Rezultatele sunt impresionante: în Finlanda peste 90% dintre absolvenții de liceu promovează examenul de bacalaureat (două treimi dintre ei continuând în învățământul superior – cel mai ridicat procent din Europa) și peste 99% dintre elevi termină cele nouă clase obligatorii. Mai mult de 50% dintre adulți participă în programe educative destinate vârstei lor. Cât despre educatori, doar 10% dintre cei care își propun să devină profesori ajung la catedră iar statutul lor este similar celui al avocaților sau medicilor, fiind foarte respectați de societate.
Care sunt însă caracteristicile modelului finlandez și ce modificări a introdus actuala reformă (și de ce)?
Învăţământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o educaţie egală, nu sunt tratați diferit şi nu sunt etichetaţi . Scopul final este dezvoltarea abilității de a învăța și păstrarea bucuriei descoperirii de noi cunoștințe pe parcursul întregii vieți. S-a urmărit simplificarea la maxim și implementarea unei viziuni clare și consecvente asupra educației.
Este un sistem finanțat în întregime de către stat. În prezent sistemul este descentralizat iar curriculumul național reprezintă doar un reper (75% dintre materii sunt comune în întreaga țară iar restul este ales de școală, împreună cu profesorii, părinții și elevii). Ministrul educației nu este schimbat niciodată mai devreme de patru ani, este întotdeauna un tehnocrat și nu un om politic și niciun ministru nu poate schimba ceea ce a făcut predecesorul său ci doar să completeze.
În Finlanda școala începe de la 7 ani, copiii nu sunt evaluați deloc în primii șase ani iar primul examen obligatoriu are loc la 16 ani. Educația este centrată pe elev – fiecare copil este considerat unic și abordat ca atare de către profesor, fiind direct implicat în procesul de învățare. Nu se fac comparații, copiii nu sunt separați pe clase în funcție de nivelul academic la care se află iar evaluarea se face individual, scopul ei fiind stabilirea nivelului la care se află fiecare și a următoarelor etape – elevul este invitat să își planifice pașii de învățare împreună cu profesorul. Este încurajată gândirea critică înaintea memorizării mecanice.
Se lucrează în grupe mici (aproximativ 15 copii), accentul cade pe activități practice și o mare parte dintre ore se desfășoară în aer liber. Orele sunt scurte (45 min), iar în primii ani elevii beneficiază de un total de 75 de minute de pauză pe parcursul unei zile. Este cultivată independența prin toate mijloacele posibile.
În prezent sistemul de învățământ finlandez trece printr-o reformă surprinzătoare, deși este unul dintre cele mai performante din lume. În următorii ani se va renunța treptat la orele bine definite (matematică, geografie etc.), în favoarea unei abordări integrate a acestor domenii, iar subiectele vor fi ancorate în realitate, puse într-un context care are sens pentru copii. Această variantă este deja implementată parțial de aproximativ doi ani iar datele de până acum sugerează că noua metodă este un succes. De asemenea, se discută și despre modificări în învățământul preșcolar, astfel încât acesta să fie mai axat pe ”învățarea prin joc”.
“Chiar trebuie să regândim educaţia şi să reconfigurăm sistemul astfel încât să-i pregătească pe copiii noştri pentru viitor, având aptitudinile de care este nevoie astăzi şi mâine. Există şcoli în care se predă după metoda veche ceea ce era în beneficiul societăţii la începutul anilor 1900, dar nevoile nu mai sunt aceleaşi şi avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21”, afirmă Marjo Kyllonen, Director Educativ al orașului Helsinki.
Alina F.
