Una din întrebările care îi preocupă pe părinți astăzi este legată de accesul copiiilor la tehnologie în perioada 0-6 ani. Cât timp este potrivit pentru un copil să petreacă în fața ecranului?
-Puțin sau deloc?
-Ce fel de tehnologie?
-Pentru cât timp?
-Care sunt regulile la grădiniță?
-Cum se întâmplă în grădinița Montessori?
Eu spun de fiecare dată că, din perspectiva mea, nu există o poziție oficială Montessori în această privință, în sensul că tehnologia modernă reprezentată de televizor, laptop, tabletă, telefon, stație de jocuri etc nu exista la vremea la care Maria Montessori a pus bazele pedagogiei Montessori. Astfel, subiectele legate de tehnologie nu au fost adresate în nici un fel la acea vreme. Rămâne în sarcina dificilă a părintelui modern să se documenteze și să ia propria decizie inspirată :D.
Sigur, pedagogia Montessori nu încurajează expunerea prelungită a copilului la tehnologie și există chiar traineri AMI care interzic orice fel de contact până la vârsta de 6 ani cu televizorul, având în vedere că, în timpul în care se uită la televizor, cei o sută de miliarde de neuroni pe care copilul îi are activi încă de la naștere sunt blocați într-o poziție pasivă. Studiile arată că după 20 de minute de privit la televizor creierul uman începe să emită unde asemănătoare celor înregistrate în procesul de hipnoză.
La Grădinița Monterra, nu există nici televizor, nici calculator în sala de clasă, iar copiii nu au program de uitat la desene animate. Totuși, alegem să folosim în sens pozitiv tehnologia, de exemplu, la Circle Time când vorbim despre Africa și putem vedea câteva slide-uri sau imagini cu animalele și jungla de acolo; sau atunci când vorbim despre păsări și putem asculta pe calculator trilurile pe care le fac diferitele tipuri de păsări. Având în vedere că majoritatea copiiilor sunt la programul prelungit, până la ora 18:00, aș spune că timpul care rămâne disponibil pentru ecran pe parcursului unei zile este foarte limitat :D.
Ce spun studiile în această privință?
Se vorbeste deja despre prima generație de nativi digitali – cei care au fost expuși și au folosit tehnologia digitală încă din primii ani de viață; în special tehnologia de tip touch screen este foarte atrăgătoare pentru copii, intuitiv și ușor de folosit; se vorbește chiar de posibilitatea ca această generație de nativi digitali să aibă o structură a creierului diferită, din cauza faptului că au fost expuși foarte devreme la stimuli la care oamenii nu au mai fost expuși în trecut (în această perioadă de copilărie timpurie), astfel încât sinapse și legături neuronale anterior ne-solicitate în nici un fel au luat naștere acum. Accesul la tehnologie dezvoltă și abilități diferite, cele de multi-tasking în special, o creștere de creativitate și abilitate crescută de procesare grafică a informațiilor. Dar vine și cu involuții, în special în partea de concentrare la o singură sarcină, deși unii cercetători spun că nativii digitali sunt perfect capabili să se concentreze pe lucruri care îi interesează cu adevărat. Se pare totuși că formatul tradițional al școlii, devenit pur și simplu prea plictisitor, îi face să aleagă să nu o facă.
Adaptarea școlii la noua realitate și noile preferințe ale beneficiarilor direcți este un subiect aprins. Dacă vorbim de Montessori și Iphone de exemplu, există deja o gamă largă de aplicații Montessori pe care le poți descărca pe telefon, astfel încât copilul să le poată folosi.
Care este recomandarea mea pentru acasă?
Eu cred că tehnologia este parte din lumea în care trăim și parte din viața copiilor, dar orice exces se poate dovedi periculos. Tehnologia poate fi exploatată astfel încât să ne bucurăm de toate lucrurile pozitive, dar folosită în exces poate însemna și deconectarea copilului de la viața reală și refugierea în virtual.
Care sunt lucrurile de avut în vedere în folosirea tehnologiei de către copii?
- În spirit Montessori, vă propun folosirea de limite, de exemplu, cele 20 de minute de atenție activă pe care o putem avea în fața televizorului pot fi un punct de reper de ajutor în stabilirea limitelor de utilizare a televizorului. De asemenea, pentru copiii foarte mici, sub 3 ani, nici un fel de expunere la televizor pare să fie cea mai bună alegere (mai multe informații aici).
- Selectarea conținutului este foarte importantă, mai ales având în vedere inhibarea gândirii critice ce are loc în timpul uitatului la televizor; un conținut educativ, fără scene de violență sau lucruri înfricoșătoare este obligatoriu pentru a rămâne în partea pozitivă de exploatare a tehnologiei.
- Scopul pe care îl avem când punem copilul în fața televizorului este de asemenea important. Dacă televizorul este un fel de baby-sitting în timp ce eu fac lucruri absolut necesare în casă, iar perioada de timp se prelungește la câteva ore, experiența este mai degrabă una negativă. Dacă ne uităm împreună la televizor și este un moment de conectare în care intrăm fiecare în universul celuilalt, învățăm lucuri noi și ne și distrăm copios pe parcurs, atunci este cu siguranță o experiență pozitivă.
- Echilibrul viață reală – viață virtuală este de avut în vedere pe tot acest parcurs. Și copiii, și adolescenții au desigur nevoie de o porție sănătoasă de viață reală înainte de a se bucura, în siguranță, de viața virtuală: activități în natură, cu prietenii au prioritate în fața oricărui contact exclusiv virtual.
Cum procedați acasă și ce alegere vi s-a părut cea mai potrivită?
Anca Trifu, Fondator și Director Monterra, Educator Montessori 0-3 ani, diplomă AMI
