Una din întrebările ce apar des in discuțiile cu părinții este legată de accesul copiiilor la tehnologie in perioada 0-6 ani: puțin sau deloc? ce fel de tehnologie? pentru cât timp? Și mai ales, cum se procedează la Grădinița Monterra?
Eu spun de fiecare dată că, din perspectiva mea, nu există o poziție oficială Montessori in această privință – in sensul că tehnologia moderna reprezentată de televizor, laptop, tabletă, telefon, stație de jocuri, etc nu exista la vremea la care Maria Montessori a pus bazele pedagogiei Montessori, și astfel că nu a fost adresată în nici un fel la acea vreme. Rămâne astfel in sarcina dificilă a părintelui modern să se documenteze si să ia propria lui decizie inspirată :D.
Sigur, pedagogia Montessori nu incurajează expunerea prelungită a copilului la tehnologie și există chiar traineri AMI care interzic orice fel de contact pana la vârsta de 6 ani cu televizorul, având in vedere că, în timpul în care se uită la televizor, cei o sută de miliarde de neuroni pe care copilul îi are activi încă de la naștere sunt blocați intr-o poziție pasivă, iar studiile arată că după 20 de minute de uitat la televizor creierul uman incepe și emite unde asemănătoare celor înregistrate în procesul de hipnoză.
La Grădinița Monterra, nu există nici televizor, nici calculator în sala de clasă iar copiii nu au program de uitat la desene animate. Totuși, alegem să folosim în sens pozitiv tehnologia – de exemplu, la Circle Time când vorbim despre Africa și putem vedea cîteva slide-uri PP cu animalele și jungla de acolo; sau atunci când vorbim despre păsări și putem auzi pe calculator trilurile pe care le fac diferitele tipuri de păsări. Având in vedere că majoritatea copiiilor sunt la programul prelungit, până la ora 18:00, aș spune că timpul care rămâne disponibil pentru ecran pe parcursului unei zile este foarte limitat :D.
Ce spun studiile in această privință?
În SUA se vorbeste deja despre prima generație de nativi digitali – cei care au fost expuși și au folosit tehnologia digitală încă din primii ani de viață; în special tehnologia de tip touch screen este foarte atrăgătoare pentru copii si intuitiv ușor de folosit; se vorbește chiar de posibilitatea ca această generație de nativi digitali să aibă o structura a creierului diferită – din cauza faptului ca au fost expuși foarte devreme la stimuli la care oamenii nu au mai fost expuși în trecut (în această perioadă de copilărie timpurie) astfel încât sinapse și legături neuronale anterior ne-solicitate în nici un fel au luat naștere acum. Accesul la tehnologie dezvoltă și abilități diferite – cele de multi-tasking in special, o creștere de creativitate și abilitate crescută de procesare grafică a informațiilor – dar vine și cu involuții – în special in partea de concentrare la o singură sarcină, deși unii cercetători spun că nativii digitali sunt perfect capabili să se concentreze pe lucruri care îi interesează cu adevărat; se pare că formatul tradițional al școlii, devenit pur și simplu prea plictisitor, îi face să aleagă să nu o facă.
Adaptarea școlii la noua realitate si noile preferințe ale beneficiarilor direcți este un subiect aprins. Daca vorbim de Montessori și Iphone de exemplu, există deja o gamă largă de aplicații Montessori pe care le poți descărca pe telefon astfel încăt copilul să le poată folosi.
Care este recomandarea mea pentru acasă?
Eu cred că tehnologia este parte din lumea în care trăim și parte din viața copiiilor, dar orice exces se poate dovedi periculos; tehnologia poate fi exploatată astfel incât să ne bucurăm de toate lucrurile pozitive, dar folosită în exces poate însemna și deconectarea copilului de la viața reală și refugierea în virtual.
Care sunt lucrurile de avut în vedere în folosirea tehnologiei de către copii?
- În spirit Montessori, vă propun folosirea de limite; de exemplu, cele 20 de minute de atenție activă pe care o putem avea in fața televizorului pot fi un punct de reper de ajutor in stabilirea limitelor de utilizare a televizorului. Iarăși, pentru copiii foarte mici, sub 3 ani de zile, nici un fel de expunere la televizor pare să fie cea mai bună alegere (mai multe informații găsiți aici).
- Selectarea conținutului este foarte importantă, mai ales având in vedere inhibarea gândirii critice ce are loc in timpul uitatului la televizor; un conținut educativ, fără scene de violență sau lucruri înfricoșătoare este obligatoriu pentru a rămâne in partea pozitivă de exploatare a tehnologiei.
- Scopul pe care îl avem când punem copilul in fața televizorului, de exemplu, este de asemenea important; dacă televizorul este un fel de baby-sitting in timp ce eu apuc să fac lucruri absolut necesare in casă iar perioada de timp se prelungește la câteva ore, experiența este mai degrabă una negativă. Dacă ne uităm împreună la televizor și este un moment de conectare în care intrăm fiecare în universul celuilalt, învățăm lucuri noi și ne și distrăm copios pe parcurs, atunci este cu siguranță o experiență pozitivă.
- Echilibrul viață reală-viață virtuală este de avut în vedere pe tot acest parcurs; și copiii, și adolescenții au cu siguranță nevoie de o porție sănătoasă de viață reală înainte de a se bucura în siguranță de viața virtuală; activități hands-on, în natură, cu prietenii au prioritate in fața oricărui contact exclusiv virtual.
Cum procedați acasă și ce alegere vi s-a părut cea mai potrivită? Asteptăm părerile si comentariile dumneavoastră (inclusiv pe pagina noastră de Facebook sau prin e-mail).
Anca Trifu, Fondator și Director Monterra, Educator Montessori 0-3 ani, diplomă AMI
