Grupe de vârstă
Grupele mixte de elevi sunt un element specific extrem de important în pedagogia Montessori. Comunitățile sunt formate din copii de vârste diferite, acoperind un interval de trei ani, de exemplu 6 – 9 ani, 6 – 12 ani, 12 – 15 ani.
Elevii unei clase formează o comunitate în care nu mai sunt simpli observatori, ei devin parte din lume, așa cum o vor găsi când vor crește mari. Elevii învață unii de la alții, interacționează și formează o comunitate similară celor în care vor funcționa ca adulți: în societate nu suntem împărțiți pe vârstă, ci interacționăm constant cu oameni mai tineri sau mai în vârstă. O clasă Montessori este o societate la o scară mai mică.
În sistemul Montessori lecțiile se dau în grupuri mici, adesea mixte – elevi de vârste diferite. Lecțiile, numite în sistemul Montessori “prezentări” sunt foarte adesea scurte și constau în demonstrarea modului în care un anume concept sau operație poate fi însușită prin folosirea unui anumit material. Copiii primesc prezentarea și încearcă să folosească materialul singuri. Dacă întâmpină dificultăți, încearcă sa le rezolve întâi împreună cu grupul lor, completând unii altora părțile din prezentare care nu au fost reținute. Dacă grupul nu reușește să rezolve, apelează la un coleg care știe deja să folosească materialul sau, dacă nu reușesc în acest fel, întreabă profesorul. După o vreme în care copiii au lucrat cu materialul respectiv și și-au însușit ”tehnica” folosirii lui, profesorul le oferă prezentări mai avansate sau provocări mai mari.
Învățarea întâlnește cele mai bune condiții atunci când copiii ajung să solicite singuri prezentarea, când devine nevoia lor sau, și mai stimulant, când este nevoia grupului aceea de a rezolva problema respectivă sau de a ști mai multe. La această vârstă, a face lucruri împreună este o forță extraordinară pe care este păcat să nu o investim în învățare.
Nu este deloc greu de imaginat ce conexiune puternică se formează între oamenii care au același interes, care lucrează cu pasiune și încearcă să rezolve aceeași problemă împreună, care au timpul și cadrul să lucreze la rezolvarea unei probleme nu o oră sau până când sună clopoțelul, ci o zi întreagă sau o săptămână sau oricât de mult îi poartă interesul. Nu este greu de înțeles respectul pe care ajung să și-l poarte elevii fiecare celuilalt și chiar lor ca echipă după ce au reușit să ducă la bun sfârșit unul din proiectele “mari” către care tendințele vârstei îi invită să și le auto-propună.
Alegerea este un fapt fundamental în educaţia Montessori. Exerciţiul alegerii se construieşte treptat, de la primul contact al copilului cu mediul Montessori. Ghidat şi susţinut de educator în permanență, pe măsură ce copilul creşte, el alege cum vrea să îşi organizeze ziua, în ce direcţii doreşte să se concentreze, cu ce este interesat să lucreze în ziua respectivă. Responsabilitatea programului zilnic se mută astfel de la profesor la elev, adultul având un rol de ghidare şi monitorizare, alături de copil a măsurii în care obiectivele stabilite împreună sunt puse în practică.
De ce grupe mixte?
- • Clasa devine o comunitate de învățare, un mediu sigur și hrănitor, în care elevii se întorc ca să înțeleagă și să fie înțeleși, să fie ajutați și să ajute, să învețe și să fie învățați. Elevii învață de la adulți, dar și unii de la alții, atât academic, dar și emoțional și social: cum să gestioneze conflictele, să îngrijească spațiul clasei pe care îl împart împreună.
- • Comunitatea participă la găsirea de soluții, dar nu unele prefabricate sau unanim valabile, ci unele potrivite pentru fiecare elev, pentru că vin din interiorul fiecăruia în mod natural. Comunitatea participă la starea de bine: binele fiecărui copil și binele comunității, elevii ajungând adulți capabili să contribuie în mod conștient la bunăstarea lumii în care trăiesc.
- • Elevii interacționează și formează o comunitate similară celei în care vor funcționa ca adulți, socializează, învață cum să se raporteze la cei mai mari sau mai mici. Elevii înțeleg astfel că fac parte din acest univers în care totul este interconectat, devenind adulți cu adevărat capabili, conectați la ei înșiși, la familie, prieteni, comunitate și la o lume la care își vor putea aduce contribuția, prin cunoștințele și abilitățile lor.
- • Colaborarea și experiențele sociale în comunitate susțin dezvoltarea elevului în plan social, intelectual și emoțional, oferă mediul de dezvoltare a capacității de a lua decizii și a încrederii de sine, oferind astfel elevilor ingredientele esențiale pentru succes mai departe în viața școlară, în viața profesională și în viața de familie.
Profesorul Montessori
- • Oferă siguranță, stabilitate şi acceptare fiecărui elev, creează o comunitate activă, caldă, incluzivă și stimulantă pentru fiecare elev în parte.
- • Pregătește mediul şi se asigură că acesta satisface nevoile şi interesele elevilor.
- • Asigură contextul de învățare, mediul, care sprijină elevul să găsească în mod firesc, natural propriul răspuns la întrebarea Cine sunt eu? sau Ce e bine și ce e rău?
- • Observă cu atenție atât evoluția în plan academic a fiecărui elev în parte, în fiecare domeniu în parte, cât și dezvoltarea socio-afectivă care are loc în comunitatea căreia îi aparține.
- • Este un adevărat intermediar între copil și resursele sale, pe care încă nu știe cum să le folosească, între curiozitatea copilului și sursele de satisfacere a ei, între dorința copilului de a se grupa cu alții și competențele necesare pentru a o putea face constructiv.
- • Asigură un cadru de disciplină activă, prin care însoțește fiecare elev în propria lui dobândire a disciplinei interioare, fără pedepse și fără recompense. Disciplina este un proces de învățare în care copilul descoperă propriile mecanisme interioare, propriile reacții emoționale și învață să le facă față pentru a-și modela comportamentul conform regulilor existente într-un moment anume.
