Cu toate acestea ne începem viața neștiind nici măcar unul, neînțelegând niciunul.
Ce se întâmplă între momentul în care ne naștem și momentul angajări? Primul pas este dobândirea instrumentelor specifice limbajului (capacitatea de a înțelege, vorbi și citi) iar al doilea este învățarea utlizării lor corecte, ținând cont de imensa lor putere (învățăm să comunicăm, dobândind astfel o abilitate fundamentală pentru viață). Ținând cont de faptul că studiile subliniază faptul că nu lecțiile pe bază de ”cartonașe” sau materiale sofisticate susțin comunicarea cel mai bine, ci dialogul liber pe temele care îl pasionează sau preocupă pe copil, Ellen Galinsky propune (în cartea “Mind în the making: the seven essential life skills every child needs” ) câteva activități pentru a îmbunătăți această abilitate:
1. Exemplul propriu.
Un mediu în care să se regăsească iubirea pentru cuvântul scris, bucuria lecturii, se încurajează comunicarea… îi va ajuta pe cei mici să descopere la rândul lor că lectura deschide noi orizonturi, îmbogățește cultura generală, stârnește curiozitatea, dezvoltă imainația, provoacă la analiză și discuții.
2. Relația părinte-copil.
Studiile indică faptul că modul în care părintele îi iprezintă cuvinte noi copilului este esențial, de aceea iată câteva elemente importante:
- Vorbiți-i încă de la naștere, asemănător unui comentator sportiv care descrie cu lux de amănunte tot ceea ce se întâmplă 🙂
- Folosiți ”tonul” special al părinților – nu este doar un amuzament, pronunția specială, cuvintele rostite mai rar și acea tonalitate aparte îl ajută pe copil să identifice mai ușor cuvintele în marea de sunete care îi înconjoară
- Numiți lucrurile pe care le priviți împreună – cea mai bună modalitate de a vorbi cu cei mici este cea simplă, concretă
- Repetați cuvintele – copiii învață mai bine prin repetiție
- Folosiți cuvintele în contexte diferite – pe măsură ce crește utilizați cuvintele cu care s-a familiarizat în combinații care le oferă sensuri noi (de multe ori cuvintele pot avea mai multe înțelesuri)
3. Țineți cont de cele două tipuri diferite de comunicare.
După cum detaliam într-un articol anterior (link), părinții folosesc două variante de comunicare:
- Business- talk – discuțiile prin care se exprimă nevoile adultului (”oprește-te”, ”vino aici” etc). Este un limbaj direct care nu folosește prea multe cuvinte și în general este plin de interdicții.
- Extra-talk – discuțiile în care se elaborează idei, pun întrebări etc. Rezultă o conversație bogată, un tip de vorbire care influențează direct preformanțele academice și rezultatele la teste de IQ. De remarcat faptul că atunci când cercetătorii au comparat situația socio-economică a copiilor, backgroundul etnic, volumul de extra-talk de care au avut parte și rezultatele academice ale acestora, au descoperit că singurul care diferențiază este ultimul criteriu (extra-talk).
4. Povestiți întâmplări personale și încurajați-l pe cel mic să facă la fel.
Poveștile ne unesc și ne leagă ca familie, transmițând tradițiile și amintirile mai departe. Istorioarele nostime sau pur și simplu momentele petrecute în familie (o vizită la zoo, de exemplu) sunt prilej de discuții, rememorări și explicații suplimentare, contribuind la conexiunea părinte-copil.
5. Citiți împreună.
Nenumărate studii subliniază importanța lecturii pentru viață și în special în ceea ce privește comunicarea. Spre deosebire de jucării, care nu presupun implicit și prezența unui adult, cărțile reprezintă o platformă pentru comunicare deoarece necesită prezența unui adult care să îl ajute pe copil să le înțeleagă. Studiile indică faptul că probabilitatea este mai mare ca, ajunși la școală, copiii cărora li s-a citit cu regularitate să fie interesați să învețe și să participe activ la ore.
Contează însă foarte mult atitudinea, nu neapărat cantitatea: dacă lectura este o corvoadă, sentimentul i se va transmite și copilului. Cărțile sunt o bucurie și chiar dacă ați citit doar prima pagină a unei cărți dar ați purtat o discuție interesantă pe baza ei, deja i-ați oferit copilului o experiență grozavă de lectură și comunicare.
6. Jucați-vă cu sunetele.
Puteți transmite dragostea pentru cuvinte/ sunete prin muzică, dans și jocuri de transformare a cuvintelor (dacă înlocuiesc p cu n în cuvântul ”cană”, ce iese?), sau așa numitele ”încurcături de limbă” (”șase sași în șase saci”).
7. Oferiți-le acces la cât mai multe forme de comunicare.
Pictură, sculptură, colaje, dansuri, diferite instrumente, fotografia etc. – toate sunt mijloace de comunicare și le dau posibilitatea copiilor să se exprime.
Alina F.
–––––––––
Sursă: “Mind în the making: the seven essential life skills every child needs” – Ellen Galinsky
