Ordinea, simplitatea, texturile și combinațiile cromatice inspirate din natură ne induc o stare de calm.
Un mediu amenajat armonios, simplu și ordonat contribuie la dezvoltarea psihică a copilului, învățându-l să aprecieze frumusețea naturii și inspirându-l să trateze ceea ce îl înconjoară cu grijă și atenție.
Una dintre descoperirile personale în ceea ce privește educația Montessori a fost…educația estetică :D. Nu realizasem niciodată cât de mult este copilul influențat de mediul în care se află zi de zi. Firește că locuință mea este îngrijit amenajată și că am avut grijă să îl îndrum spre diverse activități/ cursuri creative, gândindu-ma că astfel va crește iubind frumosul și arta, însă citind despre Montessori și mediul pregătit am înțeles că sunt câteva aspecte pe care nu le-am luat în considerare și că nu am făcut niciodată legătura simplitate=ordine=frumos=respect așa cum o face această pedagogie.
Maria Montessori a observat că cele mai multe cunoștințe sunt acumulate în primii ani de viață și că învățarea este senzorială, făcându-se prin intermediul celor cinci simțuri. Ea considera că mediul trebuie gândit în așa fel încât să îl atragă pe copil, iar texturile și culorile folosite să îi stârnească interesul de a atinge materialele, de a le explora, de a lucra cu ele. Un element important, simplitatea amenajării împiedică distragerea atenției copilului de la materialele Montessori și procesul de învățare, ajutându-l să se concentreze. De asemenea, îi permite copilului libertatea de mișcare și să acționeze autonom în mediul pregătit. La aceasta se adaugă ordinea, ca reflectare a ordinii interioare pe care ne dorim să atingă copilul.
Însă simplitatea și ordinea nu exclud estetica, dimpotrivă, ea este strâns legată de acestea și reprezintă un alt element de bază în abordarea Montessori. În primii ani de viață copilul traversează o perioadă în care impresiile senzitive sunt extrem de importante, formându-și gustul în materie de frumos și stabilindu-și standardele estetice pe care va căuta să le respecte și ulterior, ca adult. Iar aceasta constă și în a putea aprecia minunile care ne înconjoară (fie că sunt făcute de mâna omului sau sunt parte a unui întreg mult mai mare) și a le privi cu admirație și bucurie.
În mediul Montessori frumusețea vine din simplitate și ordine, iar acestea se regăsesc și în materialele, cromatica, elementele decorative alese și modul lor de expunere. Obiectele de plastic sau materiale similare sunt mai puțin costisitoare și sunt mai rezistente însă nu îi atrag pe copii la fel de mult ca lemnul, sticla, metalul sau alte materiale naturale. Avem tendința de a afirma că, neavând experiența bogată a altor materiale/ texturi/ culori/ amenajări, cei mici nu știu și nu au cum să compare, însă realitatea este că simt la fel ca noi, adulții, iar noi suntem invariabil atrași de lucrurile naturale, autentice – care ne bucură sufletul. Ordinea, simplitatea, texturile și combinațiile cromatice inspirate din natură (un peisaj de toamnă, o plajă cu nisip auriu fin și apa de un albastru azuriu etc.) ne induc o stare de calm. În plus, materialele ”ieftine” tind să fie tratate neglijent. Așa cum povesteam într-un articol anterior, există o diferență clară în ceea ce privește calitatea și cantitatea jucăriilor și atenția acordată și timpul petrecut cu acestea.
Un mediu amenajat armonios, simplu și ordonat contribuie la dezvoltarea psihică a copilului, învățându-l să aprecieze frumusețea naturii și inspirându-l să trateze ceea ce îl înconjoară cu grijă și atenție. Oferindu-i un ambient plăcut estetic copilului îi influențăm puternic gusturile ulterioare și îl învățăm indirect și despre respect. Haosul va naște haos, dezordinea înseamnă și neglijență și lipsă de considerație. În schimb materialele casante cer un anumit tip de manipulare, obiectele frumoase estetic inspiră un alt tip de jocuri și o altă atenție, iar toate acestea duc la respect pentru mediul în care se află și față de obiectele pe care le manipulează. Copilul privește mediul înconjurător cu respect și responsabilitate.
Alina F.
