Mergi relaxat in parc, stai pe o banca urmarindu-l pe copilul tau cum se joaca la locul de joaca cu partenerii lui din parc. Sau mergi in vizita la o prietena, care ii ofera copilului ceai si biscuiti raw vegan. Fie din senin, fie la o suparare, din gura copilului rasar niste cuvinte pe care nu le-ai mai auzit pana atunci: poate o injuratura, poate o jignire, in limba romana sau chiar in engleza, adresata unui alt copil sau unui adult… te inrosesti si incerci in 2-3 secunde sa gasesti reactia optima la acest comportament… oare cum ar arata? Ce faci atunci cand copilul tau vorbeste urat in public?
O abordare constructiva
Propunerea mea pentru primul pas contructiv este… sa tragi adanc aer in piept. Fie si pentru 2-3 secunde. Pare foarte insignificant, dar este de mare ajutor. La ce ajuta? Te ajuta sa nu intri pe pilot automat in valtoarea propriilor emotii: parintii se pot simti in aceasta situatie rusinati (o voce critica din capul nostru zice: esti un parinte prost, altfel copilul tau nu ar spune astfel de cuvinte), se pot simti furiosi (cum ai putut sa ma faci de ras?), se pot simti tristi sau suparati (niciodata nu o sa mai merg cu tine in vizita..). In valtoarea propriilor emotii, suntem departe de a gasi varianta optima de reactie, suntem prizonierii propriilor nostri scenarii traite, re-traite sau imaginate in atatia ani.
Daca ai vreme, este bine sa treci in revista si cateva informatii teoretice ce pot ajuta la gasirea filtrului potrivit prin care sa te uiti la aceasta intamplare. De exemplu, intre 0 si 6 ani copilul este in perioada de minte absorbanta si in perioada de senzitivitate la limbaj. Aceste doua elemente combinate inseamna ca, in tot acest timp, copilul absoarbe TOATE elementele de limbaj la care este expus, fara sa faca diferenta intre bine si rau. Fara sa isi propuna: o sa retin complimentele, dar nu si injuraturile. Pur si simplu retine TOT. Fiind si un foarte fin obsevator, poate sa faca o asociere fina intre cuvinte si emotii, astfel ca, desi este foarte putin probabil sa cunoasca sensul injuraturii in romana sau engleza, a retinut cu precizie nuanta de emotie provocata in vorbitor sau in cel care a fost destinatarul acestei exprimari, si o poate replica fix in situatia emotionala potrivita. Nu inseamna ca esti un parinte rau, inseamna ca asa functionam. Ajuta de asemenea sa intelegi ca in nici un caz copilul nu isi propune sa te faca pe tine sa arati rau in public. Nici nu a fost in zona lui de constientizare acest concept. El testeaza cuvinte si formule invatate in mai multe context, invantand foarte mult din reactiile pe care le obtine de la ceilalti.
Ce NU este de facut in aceasta situatie?
Sa urli la copil in public, sa il pui intr-o pozitie umilitoare, sa il faci pe el vinovat de propriile emotii, sa il pedepsesti pana la finalul vietii. Nici extrema cealalta nu ajuta foarte mult: sigur, a glumit, are voie sa spuna orice, doar este un copil.
Ce este de facut? Sa iti iei cateva secunde si sa iti aduci aminte obiectivul tau. Desi pare ca obiectivul este sa te asiguri ca al tau copil niciodata nu va mai spune asta in public si tu niciodata nu vei parea a fi un parinte rau, de fapt obiectivul parintelui in aceasta situatie (si in multe alte situatii dificile) este… sa ii dea copilului toate instrumentele, mijloacele necesare, sa ii modelezi pas cu pas atitudinea si comportamentul care il vor ajuta pe copil sa integreze si incet-incet sa demonstreze el in situatiile viitoare modalitatea optima de gestionare. Cum ar putea arata asta?
Ce ar putea invata copilul dintr-o astfel de situatie?
- Anumite cuvinte nu se folosesc in public, conform uzantelor actuale.
- Anumite cuvinte pot fi folosite de catre adulti, dar nu si de catre copii (stiu, suna discriminatoriu :- ))
- Cand esti suparat, iti exprimi supararea fara cuvinte jignitoare la adresa celuilalt (este dificil si pentru multi dintre adulti, totusi un obiectiv de invatare foarte important)
- Cuvintele se ajuta sa ne intelegem mai bine unii pe altii. Unele cuvinte se refera la emotiile traite de noi – oare ce emotii se ascund in spatele unor astfel de cuvinte? Cum le cheama?
- Cel caruia ne adresam este cel care stabileste sensul mesajului. Cum a fost primit mesajul? Ce emotii, sentimente, comportamente a declansat in celalalt? Este ceea ce am vrut eu sa transmit?
O multime de obiective de invatare pentru o situatie aparent banala :D. Mai este ceva de retinut: copiii (si adultii) pot invata cata vreme se simt in siguranta, fizica si emotionala. O situatie in care cineva urla la mine nu este o situatie de invatare. O situatie in care sunt umilit, amenintat, pedepsit nu este o situatie de invatare. Copiii sunt deschisi si disponibili sa auda toate aceste lucruri o data ce se simt in siguranta si exista pace si armonie in relatia de baza. Iarasi, totul are nevoie de timp, lucrurile nu se invata (si nu se uita) peste noapte. Nu exista greseala prea mare, nu exista lucru care sa fi ‘stricat’ definitiv copilul, nu exista retete garantate. Doar disponibilitatea de a fi acolo si a respira de cate ori e nevoie pentru a ajunge la punctul interior de echilibru.
Anca Trifu, Fondator și Director Monterra, Educator Montessori 0-3 ani, diplomă AMI
