7 mari principii în educația Montessori

Aici cresc Montessori

Învățământul Montessori este o abordare educațională alternativă, cu principii de funcționare validate științific, recunoscută prin legea educației din România, implementată la nivel global. În Montessori se pune accent pe independență, libertate cu limite, respect pentru dezvoltarea psihologică, fizică, socială, naturală a copilului. În același timp, educația Montessori are propriul curriculum academic precis structurat, complex și holistic, în care ariile de limbaj, matematică și științe sunt acoperite de o gamă impresionantă de materiale concrete. Prin înțelegerea treptată a acestor materiale, prin manipularea lor fizică, copiii asimilează concepte și abilități foarte avansate încă de timpuriu: de exemplu sistemul zecimal, cunoașterea cifrelor și a posibilității de a face operații cu ele, cunoașterea literelor, trasarea acestora, sunetele asociate, harta lumii, părțile unei flori etc.

Educația Montessori a fost dezvoltată de medicul și educatorul italian Maria Montessori și are la bază ideea că toți copiii sunt indivizi unici, că au un potențial imens, vor să învețe și să se dezvolte. Prin urmare, adulții de la clasă acționează ca ghizi în procesul de învățare, îndrumă copiii spre utilizarea materialelor care se potrivesc nevoilor și ritmului lor, modelează comportamente, oferă susținere și acceptare.

În România există multe instituții în care educația Montessori se face la cele mai înalte standarde internaționale. La Monterra oferim educație Montessori autentică din anul 2010. Copiii sunt ghidați de profesioniști în educație, cu formare în educația Montessori: minim 800 de ore de studiu, practică și observare. La acestea se adaugă training permanent în metoda ESPERE, pentru a construi relații sănătoase.

Iată 7 principii care se regăsesc în educația Montessori

Alegeri libere, învățare experiențială

Învățarea și bunăstarea emoțională sunt la cote înalte atunci când copiii au sentimentul de control asupra vieții lor. Deși programele Montessori impun limite clare ale acestei  libertăți, copiii pot lua multe decizii în activitatea lor: la ce să lucreze, cât timp să lucreze, cu cine să lucreze. Abordarea Montessori a educației vede alegerile copiilor ca parte a procesului de învățare. De exemplu, greșelile sunt văzute ca oportunități de învățare, iar scopul este de a ajuta copiii să recunoască și să rezolve singuri erorile. Ei sunt învățați să nu fie jenați sau rușinați de greșeli, ci încurajați să învețe într-un mod natural, prin încercare și eroare – să facă și să învețe din greșeli.

Ordine naturală 

Cercetări recente în psihologie au demonstrat că ordinea în mediu este foarte utilă pentru învățare și dezvoltare. Sălile de clasă Montessori sunt luminoase, organizate natural, intuitiv, atât din punct de vedere fizic, în ceea ce privește aspectul, cât și conceptual, în ceea ce privește utilizarea progresivă a materialelor. Întregul mediu inspiră dragoste pentru natură: materiale naturale, culori neutre, elemente care aduc natura în mediu – flori, tablouri etc. Dr. Maria Montessori credea că un astfel de mediu oferă frumusețe, ordine și armonie, toate fiind calități minunate pe care copiii le pot explora.

Materiale Montessori interesante

Cercetările au arătat că atunci când oamenii învață cu scopul de a face bine la un test, învățarea lor este superficială și rapid uitată. Copiii și adulții învață mai bine atunci când sunt interesați de ceea ce învață. Școlile Montessori utilizează o gamă de materiale și instrumente frumoase, practice, care stimulează un sentiment profund de concentrare și curiozitate față de lume. Într-un mediu Montessori sunt folosite materiale speciale, unice, pentru a stimula toate cele cinci simțuri și pentru a încuraja procesul de învățare.

Învățare de la semeni

În sălile de clasă Montessori, copiii învață prin oglindirea modelelor, prin mentorat de la egal la egal și prin colaborare. Clasele Montessori sunt de vârste mixte, 0-3 ani, 3-6 ani, 6-9 ani, 9-12 ani, iar copiii mai mici învață de la cei mai mari punându-le întrebări în timp ce îi văd cum lucrează. Copiii mai mari, care îi învață pe copiii mai mici, repetă și își consolidează cunoștințele și obțin, în plus, abilități sociale neprețuite. Abordarea Montessori oferă fiecărui copil șansa să se dezvolte și să crească pe măsură ce interacționează cu ceilalți, în special cu alți copii. Acest lucru îi ajută să dezvolte abilități interpersonale și independență.

Învățare prin mișcare în medii inspiraționale

Clasele Montessori sunt locuri fascinante, în care copiilor le place să se miște, să învețe. O clasă armonioasă, ordonată și calmă încurajează concentrarea. Camerele sunt pline de lumină naturală și culori pastelate. Materialele sunt aranjate pe rafturi deschise, iar copiii le pot accesa cu ușurință oricând. Se pune accent pe alegerea personală, așa că există colțuri liniștite pentru proiectele de învățare individuală și zone mai mari în care elevii pot lucra împreună în grupuri. Prin faptul că se mișcă în mediu, că au acces la aceste zone oricând doresc sunt încurajate independența și învățarea practică. Copiii lucrează cu materiale, construiesc proiecte, ies din clasă, ies în lume, totul cu scopul de a-și descoperi interesele.

Învățare activă, practică

Curriculumul Montessori subliniază ideea că toți copiii dobândesc cunoștințe instinctiv, prin învățarea activă. Abordarea Montessori îmbrățișează învățarea practică, experiențială și investigativă. În oricare din cele cinci domenii-cheie de studiu Montessori, viața practică, senzorial, matematică, limbaj, științe și activități culturale, accentul se pune pe descoperire, pe curiozitate naturală. Se pune accent pe mișcare, activitate practică, repetiție, pe implicarea concentrată care dezvoltă gândirea cognitivă și întărește rețelele neurologice critice.

Profesori cu rol de ghizi

Metoda Montessori susține că profesorii de la clasă sunt membri co-participanți în procesul de învățare. Copilul, profesorul și mediul înconjurător creează un triunghi de învățare. Sala de clasă este pregătită de profesor, care servește drept ghid, încurajând independența, libertatea cu limite și simțul ordinii. Într-un mediu Montessori profesorii nu stau în fața clasei, nu țin prelegeri, nu domină clasa. Ei acționează ca ghizi și susținători în călătoria de dezvoltare a copilului, oferă limite clare, prin care eliberează în fapt copiii. Profesorii răspund cu sensibilitate nevoilor copiilor, păstrând în același timp așteptări ridicate.

Echipa Monterra

 

Distribuie acest articol:

Facebook
LinkedIn