Suntem obișnuiți să auzim informații diverse despre educația Montessori. Uneori, se întâmplă ca aceste informații să fie contradictorii. Cum știm ce este adevărat și ce este doar mit?
Orice grădiniță sau școală poate purta în denumire „Montessori”. Nu există nicio marcă înregistrată pe acest nume și, prin urmare, poate fi derutant pentru cei care încearcă să discearnă ce este cu adevărat educația Montessori.
Abordăm în acest articol mituri și adevăruri despre educația Montessori bazându-ne pe experiența noastră de peste 14 ani ca Grădiniță și Școală privată Montessori, în speranța că vom aduce lumină asupra beneficiilor Metodei Montessori. Vorbim despre educația Montessori autentică, așa cum se întâmplă ea în clasele Monterra. Vorbim despre dezvoltarea copiilor așa cum se întâmplă sub ochii noștri, sub ghidarea educatorilor și profesorilor Monterra special pregătiți.
MITUL #6 Montessori este doar pentru copiii preșcolari.
Cele mai multe instituții Montessori din întreaga lume sunt grădinițe sau creșe și se adresează preșcolarilor. Deși metoda în sine este concepută pentru copii de la naștere până la 18 ani. Este adevărat că majoritatea programelor Montessori încep la nivelul copilăriei timpurii (pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3 – 6 ani).
Cu toate acestea, există și programe pentru sugari și copii mici (0 – 3 ani), copii de școală primară (6 – 12 ani) și elevi de gimnaziu (vârste 12 – 15 ani).
Monterra oferă cursuri de la 1,5 ani până la gimnaziu, inclusiv.
MITUL #7 Școlile Montessori nu promovează jocul social și se concentrează doar pe învățarea individuală.
Copiii din sălile de clasă Montessori au de ales să lucreze singuri sau în grupuri mici, atâta timp cât nu deranjează alți elevi. Între 3 și 6 ani, copiii doresc în general să lucreze singuri. Mediul pregătit Montessori susține această dorință. Elevii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani și între 9 și 12 ani lucrează adesea împreună, în grupuri mici.
Dr. Maria Montessori a observat cum copiii au o dorință naturală de la lucra individual, iar mai târziu, de la lucra în echipă și de a socializa. Educația Montessori pune un accent pe identificarea nevoilor individuale ale copilului și propune proiecte și activități de colaborare care promovează dezvoltarea socială și emoțională. Activitățile copilului într-un mediu Montessori sunt denumite muncă, făcând apel la dorința copilului de a aduce contribuții semnificative la comunitatea lui.
Maria Montessori a observat că, între 3 și 6 ani, copiii nu fac distincția între muncă și joacă. Pentru ei, munca lor în sala de clasă este joacă. De fapt, vorbind cu părinții, Maria Montessori a declarat: „Veți fi surprinși când vă voi spune că cea mai mare parte a ceea ce numiți voi „joc” este cu adevărat muncă. Atunci când se angajează în aceste sarcini semnificative, copiii găsesc o bucurie imensă și sunt liberi să interacționeze cu ceilalți.” Maria Montessori a descoperit că la această vârstă copiii aleg de obicei să lucreze singuri.
Elevii de 6-12 ani, într-o perioadă sensibilă pentru socializare, au o dorință puternică de a colabora cu colegii lor. Ei sunt încurajați să lucreze în perechi și în grupuri mici, explorând subiecte de interes.
Încorporarea artei, muzicii oferă oportunități copiilor de toate vârstele de a se angaja în jocul creativ în sala de clasă Montessori.
MITUL #8 Educația Montessori nu se bazează pe cercetare științifică.
Metoda Montessori își are fundamentul în observația și experiența Dr. Maria Montessori, medic și educator. În ultimii 100 de ani au fost făcute ajustări, mai ales practicilor de predare mai tradiționale. Dar abordarea Montessori a fost studiată și validată de un număr tot mai mare de cercetări științifice, confirmând eficacitatea metodei.
În cartea sa intitulată „Montessori: The Science Behind the Genius„, Dr. Angeline S. Lillard dezvăluie faptul că cercetările științifice actuale oferă confirmarea observațiilor și ideilor descoperite de Maria Montessori. Montessori este o pedagogie și filosofie care a avut nevoie de mulți ani de experiență și de observare atentă. Principiile ei nu au fost doar validate de studii științifice, ci și rafinate continuu prin cercetări empirice efectuate în sălile de clasă Montessori din întreaga lume.
Numeroase studii au demonstrat eficacitatea educației Montessori în stimularea performanțelor academice, a dezvoltării socio-emoționale și a abilităților de gândire critică. Cercetările publicate în reviste de renume precum „Science” și „Frontiers in Psychology” au arătat că tinerii educați în metoda Montessori își depășesc adesea colegii din mediile educaționale tradiționale în diferite domenii.
Neuroștiința modernă coroborează multe aspecte ale pedagogiei Montessori, în special accentul pe învățarea individualizată, experiențele practice și importanța mediului pregătit. Cercetările neuroștiințifice au confirmat perioadele critice ale dezvoltării creierului, care se aliniază cu conceptele Mariei Montessori. Mai mult, studiile asupra plasticității creierului evidențiază importanța mediilor îmbogățite, asemănătoare sălilor de clasă Montessori, atent pregătite și îngrijite. Educația Montessori rezonează perfect cu înțelegerea contemporană a dezvoltării creierului și a proceselor de învățare, care îi confirmă valabilitatea ca abordare educațională.
Din aceeași serie:
Mituri și adevăr despre educația Montessori (I)
Mituri și adevăr despre educația Montessori (II)
Mituri și adevăr despre educația Montessori (III)
Echipa Monterra
