Din acest motiv mediul pregătit acasă este unul mult mai relaxat și amenajarea sa este mult mai flexibilă, părinții optând pentru variante care se potrivesc cel mai bine familiei lor, respectând însă principiile de bază din care derivă frumusețea acestei metode:
Siguranță (= libertate de mișcare)
Se acordă multă atenție siguranței, plecând de la ideea că un copil se va dezvolta mai bine mental, emoțional și fizic atunci când are libertate de mișcare. Posibilitatea de a explora este vitală și pentru aceasta este necesar un spațiu cât mai mare (nu doar un simplu țarc), abordarea Montessori încurajând părinții să își lase liber copilul în cameră/ casă, pentru a putea cerceta în voie. Din acest motiv măsurile de siguranță sunt esențiale (prize, trepte, accesul la chimicale, diverse plante etc.) – totul pentru a elimina potențialele surse de pericol pentru cel mic.
Respect
Respectul este probabil cel mai important principiu care stă la baza filosofiei Montessori poate fi implementat în mai multe moduri. Unul dintre ele este legat de componenta fizică a spațiului: deoarece scopul este ca cel mic să capete încredere și să se simtă în siguranță, fiind încurajat să cerceteze, este de preferat să fie îndepărtate obiectele fragile sau cu valoare sentimentală mare. Este o formă de respect să nu fie lăsate la îndemâna sa, eliminând astfel interdicțiile dese care îl vor împiedica pe copil să învețe dar și să își privească locuința ca pe un refugiu.
De asemenea, un element important este comportamentul adulților – câteva dintre punctele decalogului Mariei Montessori se referă tocmai la acest aspect. Foarte importantă este oferirea libertății de a alege: copilul nu dorește să i se spună ce să facă ci să i se ofere opțiuni – este o etapă firească în dezvoltarea sa. Acțiunea devine astfel un gest voluntar, condus de dorința copilului și îi oferă acestuia mai multă independență și încredere în sine (ducând și la evitare multor momente de stres în relația părinte-copil :D).
În sfârșit, o ultimă implementare esențială este respectul pentru momentul de lucru și concentrare. Cum pedagogia Montessori consideră că un element fundamental în dezvoltarea copilului este concentrarea, atunci când atenția unui copil este atrasă spre o anumită activitate (care îi implică atât mintea cât și corpul) este necesar să nu fie întrerupt și să i se ofere liniște și răbdare.
Frumusețe, calitate, simplitate
În primii ani de viață copilul absoarbe caracteristicile spațiului în care se află și le interiorizează. Frumusețea și simplitatea lucrurilor care îl înconjoară reprezintă primele lui modele și îl vor ajuta să își stabiliească standardele ulterioare, ca adult. La fel și în cazul atitudinii adulților cu care interacționează și comportamentului acestora – pe care el se va strădui să îl imite ulterior. În plus, prin aspectul și amplasarea lor, cărțile și materialele îl vor atrage și îi vor stârni interesul, fiind primul motiv de explorare.
Ordine / organizare
Nimic nu egalează frumusețea unui spațiu ordonat, calm, cu reguli puține dar clare. Copiii au un simț nativ al ordinii și rezonează la un astfel de ambient primitor, care îi invită să exploreze, în loc să îi stimuleze excesiv. Haosul și dezordinea induc agitație și stres, în timp ce un astfel de mediu face copilul să se simtă în siguranță, capabili să îl controleze și să funcționeze în cadrul său, mereu bazându-se pe forțele proprii (ceea ce îi va aduce încredere în sine).
Plecând de la principiile enumerate mai sus, mediul pregătit acasă ar trebui să îi ofere copilului următoarele elemente cheie, care se regăsesc și în mediul pregătit din cadrul instituțiilor Montessori:
- libertatea de a explora, de a alege, libertatea de mișcare și interacțiunea socială
- structură, ordine, organizare, logică, ordine, frumos, calm, armonie
- activități și materiale atractive, care atrag copilul și să facilitează concentrarea intensă ce duce la învățare
- mobilier pe dimensiunea copiilor și obiecte aflate la îndemâna lui
Pentru părinții care își doresc să creeze un astfel de mediu acasă cel mai important este să observe copilul și nevoile acestuia, re-evaluându-le din când în când și făcând modificările necesare în funcție de evoluția acestuia. A te pune la nivelul copilului poate fi și o figură de stil dar și o acțiune concretă, în fond ce și cum vede lumea copilul de câteva zeci de centimetri? :D. Și ce reprezintă pentru el tot ceea ce îi transmit direct și indirect adulții din jurul său?
Alina F.
