Există multe feluri în care școlile Montessori se deosebesc de școlile tradiționale. În plus, eficacitatea fiecărei abordări poate varia în funcție de nevoile și preferințele individuale ale elevilor și familiilor lor. Iată câteva diferențe principale dintre educația Montessori și educația tradițională.
Vorbim în acest articol despre educația Montessori autentică, așa cum se întâmplă ea în clasele Monterra. Vorbim despre dezvoltarea copiilor așa cum se întâmplă sub ochii noștri, sub ghidarea educatorilor și profesorilor Monterra special pregătiți – calificări recunoscute la nivel internațional.
Rolul profesorului în Montessori și învățământul tradițional
Educația Montessori – Profesorii servesc ca ghizi sau facilitatori, observând nevoile și interesele fiecărui copil și oferind sprijin individualizat. Accentul se pune pe promovarea independenței și a motivației intrinseci.
Educația tradițională – Profesorii sunt autoritatea de la clasă, prezintă informații în fața întregii clase și evaluează progresul elevilor prin note și teste standardizate.
Educația Montessori – Există minim doi adulți la clasă, care oferă îndrumări la cerere, oferind copiilor timpul de care au nevoie pentru a cerceta și a stăpâni conceptele. Profesorii Montessori evită să întrerupă copiii și le oferă libertatea de a învăța în ritmul propriu, folosind metode care funcționează cel mai bine pentru ei.
Educația tradițională – Există un singur adult la clasă, figură centrală, care, în cea mai mare parte din timp vorbește, predă, interacționează cu toată clasa. Copiii au timp personal minim unu la unu cu profesorul. Profesorul predă aceeași lecție, în același ritm, în aceeași ordine, pentru toți elevii.
Educația Montessori – Evaluarea este continuă și include observarea copilului, liste de verificare și rapoarte narative. Accentul se pune pe înțelegerea dezvoltării unice a fiecărui copil, mai degrabă decât pe evaluarea tradițională.
Educația tradițională – Evaluarea este punctuală și se bazează adesea pe note și teste standardizate. Accentul se pune pe parcurgerea materiei la fiecare disciplină, cu o abordare structurată și formalizată a evaluării performanței elevilor.
Educația Montessori – Greșelile sunt considerate oportunități de învățare, iar profesorii încurajează o atitudine pozitivă față de provocări. Accentul se pune mai degrabă pe procesul de învățare decât pe rezultatul final.
Educația tradițională – Profesorii pun adesea mai mult accent pe răspunsurile corecte și pot considera greșelile ca erori de corectat. Evaluarea este adesea legată de note, ceea ce poate crea o teamă de eșec.
Mediul de învățare în Montessori și învățământul tradițional
Educația Montessori – Sălile de clasă sunt concepute pentru a fi prietenoase cu copiii, cu rafturi deschise, accesibile, o varietate de materiale de învățare și un mediu pregătit care încurajează explorarea și descoperirea independente.
Educația tradițională – Organizarea se face de obicei pe niveluri de aceeași vârstă, cu mese de studiu orientate către profesor. Tuturor copiilor li se predă același lucru, în același timp, în același ritm.
Educația Montessori – Comunitățile (clasele) sunt organizate pe grupuri de vârste diferite, pe intervale de 3 ani: 3-6 ani, 6-9 ani, 9-12 ani, 12-15 ani.
Educația tradițională – Clasele sunt organizate pe grupuri de elevi de aceeași vârstă.
Educația Montessori – Predarea se face prin prezentarea materialelor Montessori concepute într-o secvență logică pas cu pas. Copiii își pot face propriul program zilnic de învățare.
Educația tradițională – Predarea se face cu manuale și lecții prezentate de profesor. Copiii urmează planul de învățare propus de profesor, care este valabil pentru întreaga clasă.
Educația Montessori – Programul zilnic constă din două cicluri de lucru neîntrerupt de trei ore, în care copiii își aleg liber activitățile de învățare.
Educația tradițională – Programul zilnic este strict, propus de școală, pe baza unui orar prestabilit, în succesiunea oră / disciplină, urmată de o pauză de 10 minute.
Educația Montessori – Învățarea este multidisciplinară. Copiii peste șase ani învață să facă, individual sau în grupuri mici, cercetări independente, să organizeze excursii pentru a culege informații, să intervieveze specialiști, să creeze prezentări de grup, expoziții, proiecte științifice etc.
Educația tradițională – Învățarea este structurată pe discipline. Școlarii primesc teme pentru acasă, în funcție de fiecare materie. Sunt verificați dacă au făcut tema și, eventual, testați. Proiectele speciale sunt și ele împărțite pe materii, sunt in general lucrate în echipă, ca temă pentru acasă.
Educația Montessori – Este bazată pe filosofia Dr. Maria Montessori, subliniind o abordare centrată pe copil, care prețuiește independența, libertatea în limite și învățarea practică. Metoda Montessori vede educația ca pe un ajutor pentru viață, favorizând dezvoltarea întregului copil, cognitiv, social, emoțional și fizic.
Educația tradițională – Urmează adesea o abordare centrată pe profesor, cu un curriculum structurat și accent pe transmiterea de cunoștințe prin instruire directă. În mod obișnuit, profesorul joacă un rol mai autoritar în conducerea procesului de învățare.
Echipa Monterra
