Exersarea abilității de ”concentrare şi control”

Creștem împreună copii împliniți

Așa cum aminteam într-un articol anterior, în cartea sa, “Mind în the making: the seven essential life skills every child needs”, Ellen Galinsky prezintă o serie de activități prin care putem exersa și îmbunătății cele sapte abilități fundamentale.

Prima dintre acestea este concentrare şi control – abilitatea de a se concentra și puterea de autocontrol. Autoarea precizează că această abilitate este esențială și reprezintă piatra de temelie pentru a le putea dezvolta pe următoarele șase, pe care le conține indirect: pentru a ne atinge scopurile este nevoie să ne putem concentra și să învățăm să ne controlăm.

Iată câteva dintre solutiile oferite de ea pentru a îi ajuta pe cei mici să exerseze această abilitate – alături de soluțiile oferite de pedagogia Montessori, implementate zilnic la Monterra:

1. Încurajarea unei pasiuni personale.

Fie că este vorba de un proiect anume sau de cursuri legate de un subiect care îi interesează (karate sau vioară, de exemplu), atunci când o activitate este rezultatul direct al unei nevoi interioare, toate simturile copilului sunt focalizate în special pe acea zonă de interes si concentrarea este intensă. Dorinta interioară este cea care îl ghidează si nu este nevoie decât să o încurajăm – pasiunile se vor schimba cu trecerea timpului însă puterea de concentrare va creste si se va regăsi în toate activitătile.

Motivatia intrinsecă și concentrarea sunt centrale în curicula Montessori, iar copilul este cel care conduce propria învățare. Graficele de concentrare ale copiilor sunt un instrument de observare specific Montessori.

2. Promovarea unor jocuri care să dezvolte puterea de concentrare.

Câteva jocuri care se înscriu în această categorie sunt:

  • ghicitori similare cu ”mă gândesc la un animal… cu coarne” sau ”văd un obiect pufos, asezat lângă pat
  • puzzle-uri (se pot face usor din imagini din reviste: acestea se taie în diferite bucăti din care copilul reface fotografia initială)
  • jocuri de tipul ”scaunele muzicale”, care necesită atentie si reactie imediată
  • o activitate care se regăseste în educatia Montessori: copiii merg pe un traseu prestabilit (în cerc), fiecare tinând în mână un clopotel – scopul este să nu se audă niciun sunet

Circle time, specific metodei Montessori, este un moment propice pentru astfel de activități.

3. Lectura și dezvoltarea abilității de a asculta cu atenție

Aceasta implică nu doar concentrare ci si control inhibitor, stoparea dorinței de a interveni cu ideile proprii atunci când ascultăm pe cineva. Repetarea versurilor din cântece, sau pauza în timpul lecturii cărții preferate astfel încât cel mic să continue singur propoziția sunt doar câteva idei pentru a îl ajuta să rămână atent.

La Monterra, educatoarele le citesc copiilor și în paralel copiii sunt încurajați să citească. Jocul sunetelor, în care copilul asculta cuvântul și identifică sunetul cu care acesta începe este unul dintre pașii în această direcție.

 4. Jocurile de sortare cu reguli care se schimbă.

Acestea implică nu doar concentrarea dar și flexibilitatea cognitivă și memoria de lucru. Se pot adapta în funcție de vârstă. De exemplu, dacă ar fi vorba de o grămadă cu mașini și flori, toate colorate în roșu, verde și albastru, copiilor de doi ani li se poate cere să selecteze doar florile,  iar cei de trei ani pot sorta deja în două grămezi (flori și mașini). Legat de diferențele de vârstă,  Adele Diamond a făcut o observație interesantă: în cazul schimbării regulilor pe parcursul jocului, copiii de aproximativ trei ani de obicei nu reușesc să facă trecerea la noul set de reguli ci continuă să sorteze așa cum au învățat inițial, în timp copiii de patru ani fac schimbarea cu ușurință (se pot face grămezi pe culori de exemplu, schimbând ulterior regula și cerându-le să sorteze după formă).

O mare parte din materialele Montessori au la bază acest principiu al sortării după diverse criterii: turnul roz, scara maro, barele roșii, materialele de limbaj etc. Totuși, în pedagogia Montessori criteriul de sortare nu se schimbă, considerându-se că astfel este susținută consolidarea conceptelor.

5. Împlicarea în jocuri de rol.

Poveștile spuse liber au adesea schimbări de situație care implică flexibilitatea cognitivă, abilitatea de a schimba perspectiva și de a se replia în conformitate cu noi cerințe sau priorități. O activitate în familie (în mașină?) este crearea unei povești împreună: o propoziție inițială este continuată de un alt membru al familiei și tot așa, de la o persoană la alta, construind o istorioară unică și amuzantă.

Deși curicula Montessori nu include jocuri de rol, la Monterra acestea sunt introduse prin activități extracuriculare (piese de teatru interactive, ore de dezvoltare personală etc.).

6. Planificarea unor activități.

Acest tip de acțiuni dezvoltă memoria de lucru, esențială pentru a putea face conexiuni între informațiile dobândite și a le transforma în ”cunoaștere”. Implică planificarea unei acțiuni și analiza ulterioară a rezultatelor acesteia. Concret, copiii pot fi întrebați și încurajați dimineața să aleagă ce anume doresc să facă (de exemplu, sa se joace de-a bucătarul), urmând ca ulterior să discute despre ce au făcut/ descoperit. O idee foarte bună a fost descoperită de un părinte al cărui copil declara că se plictisește: a alcătuit împreună cu acesta o listă cu lucrurile pe care îi place să le facă și de fiecare dată când apare plictiseala reiau lista și găsesc o activitate potrivită: o planifică și la finalul ei o discută.

Planificarea este o activitate esențială în Montessori, des întâlnită: de la copiii de vârste mici care își aleg singuri materialele de pe raft, la școlarii care își planifică dimineața conținutul zilei respective și consemnează în jurnale activitățile realizate.

7. Alegerea unor jocuri care să susțină controlul inhibitor.

Sunt acele jocuri la care este necesară rememorarea constantă a regulilor, împiedicând copilul să ”funcționeze” pe pilot automat. Iată câteva exemple:

  • un joc al loviturilor, în care cel mic trebuie să execute exact opusul acțiunilor celuilalt. Când adultul lovește în masă de două ori, copilul va lovi o singură dată. Și invers. Regulile se pot complica, în funcție de vârsta copilului.
  • celebrele asocieri de cuvinte cu imagini: cuvântul ”roșu” scris cu verde și ”verde” scris cu roșu – copilului i se cere să numească ce culoare vede nu cuvântul scris
  • similar jocului anterior, cunoscuta secvență de întrebări care se termină cu ”ce bea vaca?” 😀

Toate materialele Montessori au ca scop dezvoltarea concentrării, rezolvarea sarcinii în ciuda stimulilor din jur (care pot distrage), lucrul individual fără suportul educatorului (după ce materialul a fost deja prezentat copilului), toate acestea susținând implicit controlul inhibitor. În plus, jocuri de tipul celor amintite mai sus sunt introduse în cadrul activităților de după amiază.

Alina F.

–––––––––

Sursă: “Mind în the making: the seven essential life skills every child needs” – Ellen Galinsky

Save

Distribuie acest articol:

Facebook
LinkedIn