7. Anumite forme de interacțiune adult-copil sunt mai eficiente în educație
Studiile recente privitor la dezvoltarea social-emoțională susțin abordarea Montessori în ceea ce privește sistemul social al clasei și relația adult-copil: bazată pe încredere și oferind copilului un sentiment de siguranță, relația cu educatorul fiind una caldă și apropiată.
Câteva exemple de studii și rezultatele lor:
- atunci când cadrul didactic își privește copiii pozitiv și consideră că sunt capabil să facă ce își propun, având așteptări mari de la ei, copiii au reușite mai bune, colaborează cu colegii, sunt responsabili și sunt orientați mai degrabă spre acumularea de cunoștințe decât spre acumularea de note (Wentzel, 2002)
- o teorie propune împărțirea oamenilor în două tipuri de bază, în funcție de modul în care răspund provocărilor (cei care consideră greșelile o oportunitate de a învăța și cei care le pivesc ca pe un defect, un eșec personal care îi pune într-o lumină proastă). Se face o asociere a acestori două tipologii cu două tipuri de a aborda conceptul de inteligență (fixă sau maleabilă). Cei care consideră inteligența ca fiind ceva fix vor opta pentru sarcini care să le arate inteligența iar cei care o consideră ceva maleabil vor alege sarcini care îi ajută să evolueze, să își îmbogățească cunoștințele (Dweck, 1999)
- în cadrul unui studiu o serie de copii au primit laude fie pentru eforturile depuse fie pentru inteligența lor. 92% dintre cei care au primit laude pentru efortul depus au ales în continuare probleme care să îi ajute să evolueze, doar 8% dintre cei lăudați pentru inteligență făcând acest lucru – marea majoritate au optat pentru probleme ușoare care să îi pună într-o lumină bună (Dweck, 1998)
8. Ordine exterioară pentru a dobândi ordinea interioară
Clasele Montessori sunt foarte bine organizate, atât în ceea ce privește ordinea fizică dar și cea conceptuală. Studiile psihologice indică faptul că ordinea susține învățarea și dezvoltarea individuală, copiii având o înclinație naturală spre ordine. Copiii au un simț nativ al ordinii și rezonează la un astfel de ambient care îi invită să exploreze și în care se simt în siguranță. De asemenea, ei răspund foarte bine la rutină, predictibilitate, ritm.
Câteva exemple de studii și rezultatele lor:
- o serie de părinți având copii de 4 ani au completat un chesionar despre rutina familiei (ora mesei, desfășurarea zilelor libere, tradiții etc.) iar după patru ani informațiile au corelate cu performanța școlară a copiilor, observându-se o legătură directă în special între predictibilitatea rutinelor din familie și performanța la matematică (Fiese și Kline, 1993)
- un alt studiu a subliniat conexiunea dintre rutina legată de ora de masă și somn și participarea la clasă, interesul și cooperarea: cu cât primele erau mai regulate cu atât copii erau mai activi la clasă, interesați și cooperanți (Keltner, 1990)
Alina F.
Articole relevante:
Metoda Montessori validată de descoperirile științifice
8 principii Montessori validate științific (I)
8 principii Montessori validate științific (II)
